Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a făcut anunțul momentului pentru toți românii. Este România pregătită să facă față unui cutremur major?
Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a vorbit despre efectele cutremurului cu magnitudinea de 5,7 pe Richter produs în Gorj pe 14 februarie 2023.
Cât de pregătită este România pentru un cutremur major?
„Efectele au fost în 19 localităţi din cinci judeţe: Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea. Vorbim despre efecte care nu au făcut să avem victime sau să avem decedaţi sau să avem răniţi grav.
În judeţul Gorj sunt elemente de construcţie la 43 de imobile din care 19 case de locuit, 14 blocuri, două biserici şi un spaţiu comercial şi un obiectiv economic, un complex, care au avut fisuri sau desprinderi de anumite elemente de construcţie din exterior.
Am avut în judeţul Dolj doar la sediul Poliţiei de Frontieră, de pe acoperiş, unde au căzut elemente de construcţie, iar în judeţul Hunedoara, în localitatea Deva, două instituţii, Inspectoratul Şcolar şi clădirea ANAF, precum şi o casă particulară, care au prezentat fisuri.
Dacă vorbim de partea de prevenire şi de restul, atunci avem mari probleme încă. Sunt proiecte de prevenire şi de consolidare de clădiri, acum a pornit un proiect pe PNRR, dar la acest moment, până nu vedem clădirile consolidate, România reprezintă un risc mare pe linia cutremurului”, a declarat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Guvernul se pregătește să ia măsuri
După ce un val de cutremure s-au produs în țara noastră în ultimele zile, Guvernul României se pregătește să ia măsuri. În acest sens, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului Dezvoltării, Attila-Zoltán, să facă un plan clar pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat.
Astfel, în cadrul ședinței de miercuri, ministrul Dezvoltării ar trebui să vină cu o serie de măsuri care să grăbească procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic din România.
Sunt două linii de finanțare, 700 de milioane de lei este suma pentru prima linie de finanțare, din care 200 de la bugetul de stat și 500 de milioane din credite de angajament.
A doua linie de finanțare este din PNRR, de unde vor veni bani pentru zona de consolidare a clădirilor cu risc seismic, aproximativ 500 milioane de euro.
În București sunt peste 300 de clădiri cu risc seismic 1, care ar trebui să fie consolidate.