Sezonul rece care se apropie cu pași repezi repezintă un nou stres pentru bucureșteni, care nu știu cât vor scoate din buzunar pentru gigacalorie. Aceștia se confruntă cu o situație dificilă în contextul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu și-a dat avizul pentru noile costuri.

Compania Termoenergetica a trimis ieri documentatia pentru majorarea prețului de transport și distribuție a energiei termice, astfel încât Consiliul General să aprobe prețul global al gigacaloriei.

Totuși, primarul general al Capitalei a venit în trecut cu asigurări și a spus că bucureștenii vor plăti în această iarnă același preț pentru gigacalorie de circa 350 de lei. În schimb, subvenția achitată de primărie va crește de la 550 la 800 de lei pe gigacalorie, a spus Nicușor Dan.

Cei cu două camere trebuie să dea 700 de lei pe lună

„Sunt două preţuri ale gigacaloriei. Unul este preţul total, care înseamnă producţie, transport, distribuţie. Acest preţ, în acest moment, este stabilit de ANRE până la 31 octombrie şi începând de la 1 noiembrie o să fie anunţat de ANRE cu câteva zile înainte, deci, la sfârşit de octombrie, o să avem preţul total iarna asta până la sfârşit de martie.

În momentul ăsta, octombrie, din 860 de lei gigacaloria, bucureştenii plătesc 350, Primăria 510, preţul total, cei 860 acum, o să fie stabilit de ANRE. Bucureştenii să nu se aştepte la creşteri în ceea ce priveşte partea pe care o plătesc ei (…). Dacă va apărea o diferenţă, o va suporta Primăria”, a spus în trecut Nicușor Dan.

Astfel că, dacă în sezonul rece trecut pentru o garsonieră costul cu încălzirea era în jur de 150 de lei, acum acesta ar putea ajunge în jur de 350 de lei, iar pentru două camere în jur de 700 de lei.

Preţul gigacaloriei a fost stabilit la o sumă de două ori mai mare

Amintim că preţul gigacaloriei a fost stabilit, în ziua de 1 aprilie, la un preţ de două ori mai mare faţă de anii anteriori. Până în 2022, bucureştenii plăteau pentru o gigacalorie 143.85 de lei în sezonul rece şi 163 de lei în restul anului.

De la 1 aprilie, a fost stabilit pretul de 330 de lei pe gigacalorie fără TVA, adică aproximativ 350 de lei. Primăria Capitalei va plăti 510 lei pentru a se ajunge la preţul total de 860 de lei.

Toate aceste scumpiri au apărut în contextul în care tarifele pentru gaze şi electricitate au crescut la rândul lor, iar oamenii se întreabă cum vor reuși să plătească.

Nicuşor Dan estimează că PMB va plăti în 2023 subvenţii la termoficare de 1,5 miliarde lei

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, estimează că municipalitatea va plăti, anul viitor, subvenţii în valoare totală de 1,5 – 1,6 miliarde de lei pentru termoficare.

El a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, la sediul PMB, că preţul total de producţie, transport şi distribuţie ar urma să crească în această iarnă de la 860 de lei la 1.150 de lei pe gigacalorie.

Ca urmare, subvenţia pentru termoficare suportată de municipalitate, care era în jur de 510 lei în luna martie, ar urma să ajungă la 800 de lei.

Potrivit primarului, bucureştenii vor plăti în această iarnă preţul achitat în luna martie, adică de 350 de lei pe gigacalorie.

„ANRE a dat preţul de producţie către ELCEN, producătorul nostru, după cum a dat pentru toţi producătorii din România, preţ care se aplică începând din noiembrie. Preţul de producţie este cu 25% mai mult decât preţul de producţie de până acum. (…) În ceea ce priveşte ce ne interesează pe noi, preţul total producţie-transport-distribuţie, cel care era până acum 860 de lei cu TVA, va deveni aproximativ 1.150 de lei. El nu este oficial în momentul acesta, dar va fi aproximativ 1.150 de lei. Ceea ce înseamnă, pe angajamentul nostru de a păstra preţul pentru populaţie de 350 de lei gigacalorie, că, din aceşti 1.150 de lei, bucureştenii vor plăti 350 de lei, iar Primăria Municipiului Bucureşti – 800, în lunile care urmează. (…) Eu mă aştept ca subvenţia totală pe an, pe care Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să o suporte în anul 2023, să fie de ordinul 1,5 – 1,6 miliarde lei”, a explicat Nicuşor Dan.

El a menţionat că Primăria Capitalei urmează să achite în luna octombrie datoria de 140 de milioane de lei pe care o are faţă de Termoenergetica. Însă, pentru o altă componentă a datoriei, care ar putea totaliza peste 700 de milioane de lei, municipalitatea aşteaptă sprijinul Guvernului.

„Sunt două tipuri de datorii. Este o datorie care vine din facturi, conform tarifului stabilit de ANRE, iar aici suntem la aproximativ 140 – 150 de milioane. Acum, pe 7 – 8 noiembrie, o să primim cotele defalcate din impozitul pe venit şi această datorie se va reduce undeva la 50 de milioane de lei. În 7 – 8 decembrie o să fim la zero cu acea datorie. Deci, în 2022, ca şi în 2021, o să fie plătite integral facturile pe termie. În ceea ce priveşte cealaltă componentă a datoriei, care vin din diferenţe de pierderi între ce recunoaşte ANRE ca pierderi şi pierderile reale – 128 de milioane de lei în 2020, 240 de milioane în 2021 şi o să vedem cât o să fie, de ordinul a 300 de milioane în 2022 – aşteptăm în continuare suportul Guvernului”, a precizat primarul.

Nicuşor Dan a atras atenţia din nou asupra faptului că ajutorul de la stat pentru Bucureşti în 2022 a fost de 15 milioane de lei, în timp ce pentru celelalte unităţi administrativ-teritoriale din ţară a totalizat 700 de milioane, în condiţiile în care în Capitală există 550.000 de apartamente, număr similar cu numărul total de apartamente existente în celelalte UAT-uri.

Întrebat dacă există riscul insolvenţei pentru Termoenergetica, în cazul în care PMB nu va primi sprijin din partea Guvernului, primarul general a replicat că nu vrea să ia în calcul această ipoteză.

„Există discuţii periodice pe subiectul acesta şi eu vreau să evit să proiectăm această ipoteză”, a răspuns el.