Care sunt obligațiile angajatorului în caniculă? Legea spune clar
În aceste condiții, prestarea activităților zilnice este din ce în ce mai dificilă. Iar dacă pentru cei care își desfășoară activitatea într-un birou, sub „protecția” aparatului de aer condiționat este dificil, oare cum este pentru angajații care prestează munca în arșița soarelui?
Iată că, legiuitorul român s-a gândit (foarte puțin, ce-i drept) la categoriile profesionale care, din cauza specificului activității desfășurate, sunt expuși temperaturilor ridicate generate de anotimpurile calde atunci când a adoptat Ordonanța de Urgenta nr. 99/2000 (în continuare – OUG nr. 99/2000), conform unui comunicat al cabinetului de avocatură Velicu & Asociații.
Legea care stabilește ce obligații are angajatorul în caniculă
Actul legislativ reglementeaza masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca. In mod evident, acest act normativ urmareste impunerea unor obligatii in sarcina angajatorilor in scopul protectiei sanatatii si securitatii in munca ale angajatilor.
Destinatarii actului legislativ sunt: pe de o parte si in principal – angajatorii ai caror angajati presteaza munca in exteriorul unor cladiri sau hale, deci in aer liber (ex: muncitorii din constructii, cei care se ocupa cu ingrijirea si amenajarea spatiilor verzi, cei care lucreaza in agricultura, etc) si, pe de alta parte, chiar acesti angajati intrucat au dreptul la informare asupra conditiilor normale si legale in care trebuie sa isi desfasoara activitatea pentru a putea sa semneleze angajatorului si / sau organelor statului abilitate situatiile in care drepturile si interesele legitime le sunt incalcate.
Când se activează legea ce stabilește ce obligații are angajatorul în caniculă
Conform art. , alin. (2), lit. a – prin temperaturi extreme se intelege: temperaturile exterioare ale aerului, care: a) depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel. Mentionam faptul ca se vor avea in vederea temperaturile comunicate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie.
În perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie să ia toate măsurile prevăzute de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în limitele prevăzute de normele generale de protecţie a muncii, conform art. 3, alin. (1) din OUG nr. 99/2000.
Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă vor fi stabilite de angajator, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau, după caz, cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor. În unităţile în care funcţionează comitetele de securitate şi sănătate în munca măsurile vor fi stabilite de acestea.
Avand din vedere dispozitiile art. 3 din OUG nr. 99/2000 tragem concluzia ca angajatorii pot sa adopte reguli si masuri superioare, ca nivel de protectie, celor expuse in actul legislativ.
Scopul OUG nr. 99/2000 este sa ofere un nivel minim de protectie, angajatorii putand intotdeauna sa aleaga sa isi protejeze mai mult angajatii.
Art. 4 din OUG nr. 99/2000, clasifica in 2 categorii masurile minimale pe care trebuie sa le ia angajatorii atunci cand temperatura exterioara devine una extrem. Aceste 2 categorii sunt:
I. Masuri care privesc ameliorarea conditiilor de munca:
a) reducerea intensitatii şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilatiei la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer;
II. Masuri care privesc mentinerea starii de sanatate a angajatilor:
a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoana/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri;
Exista situatii in care cele expuse mai sus nu pot fi asigurate. Ce e de facut?
Art. 6, alin. (1) al. OUG nr. 99/2000 are solutia: angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute la art. 4 vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) eşalonarea pe doua perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi după ora 17,00, în cazurile prevăzute la art. 4;
c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale;
ATENTIE! Masurile prevazute mai sus trebuie adoptate daca temperaturile extreme se mentin pe o perioada de cel putin 2 zile consecutive.
Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de eşalonare a zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a lucrului se vor stabili o dată cu măsurile prevăzute la alin. (1).
Dialogul angajatorilor cu sindicatele și reprezentanții angajaților în caniculă
La aplicarea măsurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:
a) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
b) fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat;
Măsurile ce trebuie luate de angajator în caniculă
Intrucat prestarea muncii la temperaturi ridicate poate sa cauzeze angajatilor si probleme de natura medicala, art. 8 al OUG nr. 99/2000 stabileste masurile care trebuie luate pentru prevenirea imbolnavirilor.
Acestea sunt:
a) asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;
b) asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
c) trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme;
Dacă angajatorul nu știe ce obligații are în caniculă?
Incalcarea dispozitiilor art. 8 din OUG nr. 99/2000, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 2.500 lei, dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de control ale Inspecţiei Muncii.
In cazul in care angajatorii nu pot asigura conditii de munca conforme temperaturilor ridicate in vederea protejarii sanatatii angajatorilor si iau masura prevazuta la art. 6, alin. (1), lit. c) – întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale, contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în munca (art. 9 din OUG nr. 99/2000).
