Șeful Executivului a semnat, miercuri, mai multe eliberări din funcții, iar deciziile acestuia deja au fost publicate în Monitorul Oficial. Una dintre persoanele eliberate din funcție este urmărită penal de DNA.
Premierul Nicolae Ciucă a decis, miercuri după amiaza, să o elibereze din funcție pe Cornelia Nagy, cea care a ocupat funcția de președinte al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate. De asemenea, decizia șefului Executivului a fost publicată în Monitorul Oficial.
De asemenea, decizia publicată în Monitorul Oficial mai arată că prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a eliberat din funcție și pe Andrei Baciu, cel are ocupa funcția de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Cornelia Nagy este urmărită penal
La începutul lunii mai, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că aceasta este urmărită penal pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de achiziţia nelegală a 1,7 milioane de măşti de protecţie la începutul pandemiei de COVID-19.
Tot în același dosar este pusă sub acuzare și Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), consilier de achiziții publice în cadrul ONAC. Aceasta a fost pusă sub acuzare pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, foloase necuvenite.
De asemenea, în cauză s-a mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de SC ROMWINE&COFFE SRL şi faţă de alte persoane, administratori de societăţi comerciale, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de trafic de influenţă, spălarea banilor, infracţiuni de fals şi înşelăciune.
Cornelia Nagy, în calitate de preşedinte al ONAC, şi Iona Mădălina Hohan (fostă Deaconeasa), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin încălcarea legislaţiei, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020 un acord cadru între instituţia pe care o reprezentau şi firma SC ROMWINE&COFFE SRL, prin care era vizată achiziţia a 1.750.000 măşti de protecţie.
Contract de 568.820 lei
Pentru a se asigura de obţinerea/derularea în bune condiţii a contractelor de achiziţii publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecţi ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanţă şi prestări servicii – intermediere, suma de 568.820 lei.
„Prin activităţile descrise mai sus ar fi fost vătămate interesele societăţilor participante în cadrul procedurii şi ale instituţiilor publice implicate în acţiunile de prevenire şi răspuns împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 cărora le erau destinate materialele de protecţie. Concomitent s-ar fi obţinut un folos necuvenit în sumă totală de 22.906.031 lei pentru societăţile controlate de suspecţi (atât pentru cea care a încheiat contractele de mai sus, cât şi pentru firmele interpuse)”, arată DNA.