În ședința oficială de miercuri dimineața, 18 mai, Guvernul Românei urmează să aprobe, printr-o ordonanţă de urgenţă, cadrul legal pentru implementarea măsurii prevăzută în pachetul național „Sprijin pentru România”, în baza căreia angajatorii români pot majora voluntar nivelul salariului de bază lunar brut cu 200 lei pentru toți angajații ce desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă.

„În vederea implementării măsurii ‘200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntară scutită de taxe)’, parte a pachetului de măsuri ‘Sprijin pentru România’, beneficiarii acesteia fiind persoanele fizice cu salariul minim, cu scopul de a combate consecinţele sociale negative generate de creşterea preţurilor, se propune, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, în cazul creşterii voluntare a salariului de bază, prevăzut în contractul individual de muncă”, scrie în nota de fundamentare a proiectului respectiv.

Regimul fiscal derogatoriu se aplică de pe 1 iunie 2022 pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului Nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei lunar), fără a include sporuri şi alte adaosuri, ajunâng la 2.750 lei lunar.

Guvernul României va aproba Programul Naţional de Acţiune

De asemenea, tot în şedinţa oficială de miercuri dimineața, Guvernul României va aproba, printr-o hotărâre de guvern, și Programul Naţional de Acţiune privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar.

Conform notei de fundamentare, programul de acţiune asumat în cadrul PNRR include:

– etape clare pentru implementarea şi certificarea ERTMS pentru reţeaua centrală TEN-T pe termen mediu (2025) şi lung (orizontul 2030);

– actorii responsabili;

– estimările bugetare;

– măsuri privind capacitatea administrativă la nivel naţional a organelor notificate, astfel încât acestea să gestioneze integral procesul de certificare ERTMS pentru toate sectoarele avute în vedere în timpul construcţiei lor, asigurându-se astfel operaţionalizarea deplină.

Un alt proiect de hotărâre prevede aprobarea unor măsuri speciale pentru asigurarea reprezentării României în Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.

În şedinţa viitoare vor fi aprobaţi şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Sistem de monitorizare şi informare asupra traficului şi a condiţiilor de circulaţie pentru Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, Autostrada A2 Bucureşti – Cernavodă, Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti, DN 1 Bucureşti – Ploieşti”.

„Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport are ca principală ţintă: creşterea siguranţei rutiere prin informarea în timp real a participanţilor la trafic, creşterea eficientei de administrare a infrastructurii rutiere, creşterea capacităţii de transport, impunerea eficientă a legislaţiei rutiere, creşterea confortului utilizatorului infrastructurii rutiere, alinierea la cerinţele directivelor europene.

Beneficiile economice constau în: reducerea costurilor de administrare a reţelei de infrastructura, reducerea pagubelor materiale rezultate din accidentele rutiere, economie de carburant şi a costurilor de întreţinere a vehiculelor ca urmare a reducerii timpului parcurs, creşterea mobilităţii populaţiei, accesul rapid al mijloacelor de intervenţie pentru situaţii excepţionale, precum salvare, poliţie,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, reducerea poluării prin scăderea emisiilor poluante, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere şi a managementului integrat al traficului pe coridoare”, scrie în nota de fundamentare a proiectului respectiv.

Guvernul României va aproba instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil

Totodată, pe agenda şedinţei de Guvern figurează şi un proiect de hotărâre privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul Unic de Boli Transmisibile.

Un alt proiect de hotărâre ce vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil pentru alimentarea motoarelor ca urmare a conflictului armat din Ucraina.

„Scopul prezentului proiect îl constituie instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea întreprinderilor afectate de criză, prin atenuarea efectelor economice generate de conflictul armat din Ucraina.

Schema de ajutor de stat propusă nu are aplicabilitate asupra întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării şi comercializării de produse agricole.

Măsura identificată şi propusă constă în compensarea cu suma de 50 bani pe litrul de combustibil achiziţionat, fără a depăşi echivalentul în lei a 400.000 de euro per întreprindere şi se aplică operatorilor de transport rutier de mărfuri sau persoane.”

De asemenea, Guvernul de la București va aproba reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de legea minelor nr. 85/2003.

În plus, vor fi aprobate, prin memorandum, negocierea şi semnarea Acordului între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării.

„Principalele domenii de cooperare în domeniul apărării, potrivit noului Acord, vor fi: managementul şi planificarea apărării; participarea la exerciţii militare bilaterale şi multinaţionale; apărare cibernetică şi contracararea războiului de tip hibrid; instruirea şi educaţia personalului civil şi militar; managementul crizelor, operaţii de menţinere a păcii şi umanitare; logistică; schimb de informaţii în domeniul apărării; industrii şi tehnologii de apărare şi echipament militar; cercetare şi dezvoltare; geografie militară, geodezie, topografie, informaţii geospaţiale şi meteorologie; legislaţie militară; controlul armamentelor şi dezarmare; probleme de mediu; problematică de gen şi rolul femeilor în Forţele Armate; medicină militară; istorie militară şi publicaţii; activităţi culturale, sportive şi sociale.

Proiectul de Acord nu conţine prevederi contrare legislaţiei române şi nici nu contravine obligaţiilor şi angajamentelor asumate prin alte documente internaţionale”, scrie în memorandum.