COMPETITIE Zece companii mari fac regulile pe piata fortei de munca din domeniul TIC in Romania
Piata informaticienilor se confrunta cu o criza severa de specialisti. Invatamantul pregateste acelasi numar de IT-isti ca acum zece ani.
In Romania se estimeaza ca lucreaza in prezent aproximativ 75.000 de specialisti TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicatii), numarul acestora fiind de 3,5 ori mai mare fata de 1999. Peste 50.000 dintre acestia activeaza in sectorul privat. Dar, trebuie apreciat ca tot mai multi angajati din sectorul public utilizeaza in activitatile curente instrumentele TIC, ceea ce va duce la o dezvoltare rapida a pietei. Jumatate dintre specialistii in IT lucreaza in Bucuresti, Capitala reprezentand nu numai o piata salariala aparte, dar si un loc de atractie tot mai mare pentru aceasta categorie profesionala.
In acest moment, 10.000 de firme isi desfasoara activitatea in TIC. Doar 20-30 sunt insa firme mari. Acestea sunt si formatori de piata. Stabilesc niveluri de salarizare, standarde de calitate a conditiilor si climatului de munca, aduc cele mai performante echipamente de lucru, dar si genereaza presiune asupra angajatilor. Volumul mare de munca si stresul excesiv determina plecari masive ale specialistilor care depasesc 35-40 de ani. Anual, 5-10% din specialisti ies din “zona fierbinte”.
Unii se orienteaza spre deschiderea propriei afaceri. Altii prefera sa se angajeze in posturi comode in institutii bugetare. Salariul mic este compensat de programul prietenos si lipsa unor norme de lucru. “A aparut si la noi sindromul hamalului sicilian: “Azi mi-am facut suma!”, glumeste Vasile Baltac, presedintele Asociatiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Romania (ATIC). Sindromul se vede la specialistii care se orienteaza spre institutiile publice, dar si spre Noua Zeelanda, o tara foarte prietenoasa, care-i primeste pe IT-istii nostri cu bratele deschise. Spre deosebire de Romania, in tarile occidentale programul de lucru este mai lejer si este pusa la punct infrastructura necesara relaxarii. Un specialist de valoare beneficiaza de nenumarate facilitati. Compania ii suporta chiar si unele capricii legate de programul de lucru sau de asigurarea confortului.”
Externalizarea este o solutie pentru a diminua costurile si a avea la dispozitie servicii de calitate. Din pacate, putine firme recurg la aceasta formula pentru rezolvarea problemelor
generate de criza de specialisti in IT.
Magda Constantinescu, director management si resurse umane, SoftNet
In pofida evidentei dinamici a pietei IT si a cresterii nevoilor economiei, facultatile de profil au pastrat cam aceleasi cifre de scolarizare, ceea ce asigura 5.000 de absolventi pe an. Singura ameliorare pe piata romaneasca este data de faptul ca acum nu mai pleaca peste hotare 90% din absolventi, ca acum zece ani, ci numai 50%. Cu toate ca au inceput chiar sa se intoarca dintre specialistii plecati in afara acum 10-15 ani, numarul insuficient de IT-isti creeaza presiune asupra pietei salariale. Efectul se rasfrange asupra competitivitatii firmelor. “Criza de specialisti din Romania a dus la o crestere a salariilor pe care o consider nepotrivit de mare fata de competitivitatea industriei IT. In plus, a aparut concurenta din partea unor tari mari: Ucraina si Bielorusia. Acestea ne iau foarte multe contracte de export pentru ca au salarii mult mai mici decat ale noastre – explica Vasile Baltac.
Acolo exista un rezervor foarte important de programatori cu salarii foarte mici.” Reprezentantii firmelor de profil spun ca programatorul este cheia intregului sistem informatic. Preocupati de evolutia in cariera, multi tind catre functii de conducere sau cauta posturi mai putin solicitante, ceea ce conduce la un mare deficit de specialisti in acest domeniu.
In Bucuresti sunt ceva mai putine probleme pe piata TIC. Firmele din provincie, cu exceptia catorva orase mari, se plang insa de faptul ca oamenii cei mai buni migreaza spre Bucuresti si altii nu mai vin pentru a-i inlocui sau pentru a acoperi posturile in continua crestere numerica in intreprinderile de profil, dar si in organizatiile productive sau in sectorul serviciilor.
Criza de specialisti IT pe piata muncii
Primul semnal al crizei de IT-isti a fost dat in sectorul administrarii retelelor. Profesia, extrem de specializata, necesita o experienta practica de multi ani. Firmele nu pot sa astepte. Numarul intreprinderilor care au introdus sisteme informatice creste exponential, de la an la an. Nici specialisti in Java sau in C++ nu avem pe masura solicitarilor. Directoarea de resurse umane de la SoftNet, Magda Constantinescu, considera ca, desi aceste programe se invata in facultate, tot mai multi absolventi sunt insuficient pregatiti. “Cand dau teste de aplicatie nu fac fata. Altadata, diploma unui absolvent de facultate in domeniul IT era o buna carte de vizita. Aveai garantia ca poate face anumite lucruri fara sa investesti in pregatirea lui sau sa-l controlezi.” Pentru a incuraja dezvoltarea specialistilor, firmele mari investesc in programe si parteneriate de colaborare cu facultatile de profil.
Creeaza centre de excelenta si investesc in dotari pentru a beneficia apoi de absolventi bine pregatiti. Asigura stagii de practica pentru studentii din anii terminali de studiu sau ii implica in realizarea unor proiecte, pentru a le oferi sansa dobandirii unor competente mult mai repede.
Economia romaneasca evolueaza, in pofida tuturor criticilor si problemelor tranzitiei, si are nevoie, mai mult ca oricand, de experti. Au aparut deja domenii noi, cum este, de exemplu, crearea si implementarea sistemului ERP (Entreprise Resource Planing), sistem prin care este informatizata intreaga activitate a intreprinderii. Deocamdata au implementat acest sistem doar cateva companii. Specialistii anticipeaza o evolutie rapida a introducerii sistemului in companii, ceea ce va conduce la o acuta nevoie de experti in ERP. Numarul lor este restrans, iar institutiile de invatamant nu-i pot forma, data fiind experienta destul de indelungata pe care trebuie sa o dobandeasca.
Foarte curand, intreprinderile se vor confrunta si cu lipsa specialistilor IT in managementul documentelor.
Orice organizatie in crestere are nevoie de controlul fluxului de documente, activitate asociata de fapt cu ERP. In expansiune este si managementul continutului. Tehnologiile noi permit inmagazinarea tuturor informatiilor dintr-o intreprindere, dar este vitala organizarea acestui “depozit”. Degeaba detii informatia, daca nu stii unde este stocata pentru a fi utilizata la timp. Specialistii care lucreaza cu aceste baze uriase de date vor fi “minerii” noului mileniu. Ei ii vor intrece pe cei din Valea Jiului, dar pe salarii mult mai mari, pe masura pregatirii si a performantelor in utilizarea si dezvoltarea acestei noi tehnologii, cunoscute chiar sub numele “data mine”.
Certificatele Microsoft nu sunt recunoscute in Romania
Directoarea Magda Constantinescu de la SoftNet apreciaza ca, daca acum recrutarea unor specialisti din randul seniorilor este dificila, pe masura ce vor trece anii problemele vor fi si mai mari. “Acesti oameni au ajuns la un grad de motivatie si de satisfactie in cariera pe care greu le mai poate satisface un alt angajator aflat in cautarea lor.” La Centrul de Perfectionare in Informatica vin tot mai multi tineri informaticieni interesati de obtinerea unui certificat Microsoft sau a altora recunoscute international prin sistemul Thomson Prometric. Culmea este ca aceste certificate nu sunt recunoscute in Romania.
Ele nu pot fi trecute in carnetul de munca, din cauza stavilelor puse prin legislatia muncii. “Am fost nevoiti sa cream un centru de evaluare a competentelor in domeniul IT pentru a putea ajuta nenumarati oameni care au dobandit cunostinte si experienta pe alte cai decat cele formale de pregatire – recunoaste directorul CPI, Remus Tudorica. In Romania sunt nenumarate activitati care nu se regasesc in Codul Ocupatiilor. Oamenii vin la noi pentru a obtine certificate recunoscute international pentru a se putea incadra corespunzator pe posturile pe care lucreaza.”
Mai nou, si angajatorii au ajuns la concluzia ca este mai bine sa apeleze la un centru de evaluare daca vor sa recruteze specialisti fara sa aiba “rebuturi”. Centrul din Bucuresti certifica deocamdata competente doar in cateva domenii: administrator de retea, administrare baza de date, operatori, formatori in IT, formatori de formatori, operatori procesare texte si imagini. Numarul solicitantilor este in continua crestere. Procedura este destul de flexibila, durata, scurta (una-doua luni) si pretul, acceptabil: 150 euro pentru nivelul studiilor liceale, 210 euro pentru certificari la nivel de studii superioare. “Multi fac aceste demersuri de obtinere a unei certificari pentru a putea apoi sa obtina o certificare internationala”, explica Remus Tudorica.
Din pacate, la CPI vin si multi absolventi de facultate cu profil IT, ceea ce inseamna ca sistemul de invatamant nu asigura studentilor dobandirea unor competente adecvate nevoilor pietei.
Crearea comitetelor sectoriale, cu parteneri din mediul economic, patronat, sindicate si reprezentanti ai furnizorilor de formare profesionala va permite de acum inainte nu numai definirea cunostintelor, competentelor si abilitatilor pe care trebuie sa le aiba cel care va fi certificat intr-o anumita calificare, ci si cunoasterea tendintelor pietei, in functie de nevoile angajatorilor si a strategiilor de dezvoltare, astfel incat sa se poata perfecta, din timp, programe corespunzatoare de pregatire a tinerilor in scoli si facultati.
Sfatul specialistului
Nu toti oamenii cu idei pot face afaceri de succes
Multi tineri cred ca pot face o afacere in TIC daca au idei. O firma nu se creeaza numai cu idei, ci si cu bani. Daca nu ai finantare suficienta pentru o idee si pentru riscul pe care-l poate prezenta aceasta, afacerea s-ar putea sa nu depaseasca stadiul bunelor intentii. De aceea, sfatuiesc pe toti cei care vor sa se orienteze in domeniul antreprenorial sa castige mai intai experienta in IT, in firme consolidate, unde pot invata despre cum se dezvolta o afacere in domeniul IT. Dupa 30-35 de ani, pot sa se lanseze in afaceri. Este un miraj care a pacalit multi tineri. Asa se si explica numarul mare de firmulite IT care apar pe piata si dispar cu rapiditate.(Vasile Baltac, presedinte ATIC)
Industria a investit cel mai mult In TIC
Guvernul s-a dotat cu tehnologie IT dar ce folos ca nu este capabil sa elaboreze nici o strategie pentru a putea sa faca fata crizei de specialisti in informatica.
Cheltuieli cu TIC* in sectoarele majore ale economiei
2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | |
Agricultura | 18,4 | 18,4 | 19,0 | 26,1 | 35,3 | 39,2 |
Minerit | 111,1 | 103,8 | 115,9 | 170,7 | 266,8 | 305,1 |
Industrie | 202,9 | 246,3 | 275,5 | 357,1 | 469,2 | 553,7 |
Utilitati | 41,2 | 41,3 | 41,0 | 48,6 | 55,2 | 63,7 |
Constructii | 12,7 | 12,5 | 16,9 | 22,0 | 33,0 | 42,8 |
Vanzari | 11,9 | 104,6 | 116,7 | 142,3 | 188,6 | 225,4 |
Transport si comunicatii | 134,7 | 126,9 | 151,3 | 189,4 | 254,8 | 317,4 |
Finante si servicii business | 58,7 | 58,5 | 66,7 | 83,0 | 109,6 | 132,8 |
Alte servicii | 34,6 | 37,5 | 47,9 | 53,9 | 83,8 | 115,0 |
Guvern | 49,6 | 48,4 | 55,0 | 71,0 | 91,6 | 111,9 |
Consum | 389,2 | 336,0 | 427,0 | 538,2 | 779,5 | 919,7 |
* Milioane dolari
Sursa: ATIC 2006
Informatizarea merge cu pasi de melc in Romania
Cheltuielile cu informatizarea s-au dublat fata de acum cinci ani, in timp ce PIB-ul a crescut de la 33.668 de milioane de dolari in 2000 la 96.377 de milioane de dolari in 2005.
Cheltuieli TIC(milioane dolari) | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006* | 2007* | 2008* |
Computer Hardware | 164,5 | 202,6 | 231,3 | 327,8 | 396,0 | 486,4 | 547,0 | 591,0 | 673,2 |
Computer Software | 45,4 | 55,4 | 65,0 | 82,8 | 101,1 | 130,9 | 140,5 | 145,1 | 174,2 |
Computer Services | 50,4 | 51,3 | 60,2 | 79,4 | 101,6 | 134,9 | 150,0 | 159,6 | 197,7 |
Comunicatii | 904,7 | 824,9 | 976,4 | 1.212,3 | 1.768,6 | 2.074,4 | 2.339,8 | 2.551,3 | 2.711,8 |
Total cheltuieli | 1.165,0 | 1.134,2 | 1.332,9 | 1.702,3 | 2.367,2 | 2.826,6 | 3.177,3 | 3.447,0 | 3.756,9 |
• Estimari
Sursa: ATIC 2006
Bulgarii ne-au luat-o inainte
Romania nu a ajuns nici macar la jumatatea mediei numarului de specialisti IT inregistrati in tarile membre ale UE 25.
Tara | Total angajati
in sectorul industrial |
High tech
(% din totalul angajatilor) |
Total angajati
in sectorul |
High tech
(% din totalul angajatilor) |
UE 25 | 36.256.000 | 1,2 | 129.517.000 | 3,3 |
Belgia | 718.000 | 0,8 | 3.027.000 | 3,9 |
Republica Ceha | 1.275.000 | 1,3 | 2.634.000 | 3,1 |
Danemarca | 434.000 | 1,0 | 1.998.000 | 4,1 |
Germania | 8.201.000 | 1,8 | 23.544.000 | 3,4 |
Grecia | 144.000 | 1,8 | 354.000 | 2,4 |
Estonia | 570.000 | 0,2 | 2.811.000 | 1,9 |
Spania | 3.035.000 | 0,5 | 11.448.000 | 2,5 |
Franta | 4.035.000 | 1,2 | 17.333.000 | 4,0 |
Irlanda | 280.000 | 2,7 | 1.212.000 | 3,6 |
Italia | 4.901.000 | 1,0 | 14.574.000 | 3,1 |
Cipru | 36.000 | – | 241.000 | 2,1 |
Letonia | 166.000 | – | 607.000 | 2,9 |
Lituania | 255.000 | 0,9 | 796.000 | 1,9 |
Luxemburg | 18.000 | 0,4 | 145.000 | 3,3 |
Ungaria | 895.000 | 2,6 | 2.406.000 | 3,0 |
Malta | 29.000 | 4,0 | 100.000 | 2,6 |
Olanda | 1.055.000 | 0,7 | 5.743.000 | 4,2 |
Austria | 674.000 | 1,3 | 2.494.000 | 2,6 |
Polonia | 2.772.000 | 0,5 | 7.274.000 | 2,1 |
Portugalia | 1.004.000 | 0,4 | 2.904.000 | 1,4 |
Slovenia | 270.000 | 1,1 | 504.000 | 2,5 |
Slovacia | 577.000 | 1,6 | 1.194.000 |
2,3 |
Finlanda | 445.000 | 2,0 | 1.637.000 | 4,6 |
Suedia | 684.000 | 1,1 | 3.237.000 | 4,8 |
Marea Britanie
tari candidate |
3.774.000 | 1,1 | 21.299.000 | 4,3 |
Bulgaria | 709.000 | 0,4 | 1.670.000 | 2,7 |
Romania | 2.089.000 | 0,4 | 3.376.000 | 1,5 |
Sursa: Eurostat 2005
In 2005, jumatate dintre companiile TIC au negociat salariile in valori nete
IT-istii din Bucuresti au salarii mai mari cu 30% decat colegii lor din provincie. Acesta este unul din principalele motive pentru care toti IT-istii vor un loc de munca in Capitala.
Salarii la nivelul tarii (euro/luna) | Minim | Mediu | Maxim |
Manager administrare retea | 1.600 | 3.800 | 6.000 |
Administrator sistem | 1.300 | 2.000 | 4.500 |
Manager Business System | 2.200 | 4.000 | 5.500 |
Programator | 1.500 | 1.800 | 2.500 |
Administrator baza de date | 1.000 | 2.800 | 4.000 |
Web designer | 1.500 | 2.000 | 2.500 |
sursa: Capital