De asemenea, în cadrul studiului a ieșit la iveală faptul că 517.000 de cetățeni de pe teritorul României lucrează la negru. Totodată, una dintre concluziile de bază ale studiului ține de faptul că 80% dintre români s-au simțit cel puțin o dată în viață discriminați, indiferent de motiv. Acestea au fost însă doar unele dintre direcțiile de analiză ale cercetării realizate de Novel Research și Izibiz.

„Suntem în România de 16 ani, am servit mai bine de 1,2 milioane de clienți, împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro. Produsul nostru se adresează unor oameni cu venituri mici și medii, care deseori sunt trecuți cu vederea de instituțiile financiare.

Scopul nostru este acela de a crește incluziunea financiară prin crearea unui istoric de creditare. Dacă ne uităm la categoria de clienți pe care o deservim, sunt clienți cu venit mediu de 2.700 de lei, fac împrumuturi de 4.000 de lei pe 18 luni pentru a-și acoperi diverse nevoi sociale.

Nevoi care dacă nu am fi aici ar rămâne și probabil că i-ar împinge către o zonă de finanțare ilegară, nefiscalizată, care ar adânci problemele lor sociale. 45% dintre clienții noștri vin din zona rurală unde este greu să accesezi diferite forme de finanțare. Mulți clienți vin pentru prima dată la noi. Anul trecut am avut mai bine de 30% dintre clienți fără un istoric de creditare”, explica Florin Bâlcan, directorul general al Provident.

Un alt rezultat al studiului se resfrânge asupra percepției pe care au avut-o respondenții vizavi de poliție. Astfel, 9 din 10 români consideră că au fost abuzați de Poliție cel puțin o dată în viață.

În opinia sociologului Marian Marcu din cadrul Novel Research, „este o situație greu de imaginat de la o instituție care ar trebui să ofere protecție oamenilor. Fără a le explica oamenilor de ce au fost opriți de poliție, ei iau în calcul faptul că ar avea ceva cu ei personal, că nu este o problemă a sistemului”.

Românii nu se pregătesc de pensionare

Din studiu se mai evidențiază faptul că pentru 35% dintre respondenți,  principalul motiv al discriminării a fost vârsta. De asemenea, cercetarea ne arată că 63% dintre români se autoevaluează negativ din punct de vedere al valorii personale pentru societate.

În studiu s-a constatat că 57% din populația României nu are încredere că se va descurca după pensionare. De asemenea, jumătate dintre români declară că nu-și permite să pună bani deoparte pentru pensionare.

„Situația pare că așteptăm să vină pensia, dar nu putem bani deoparte și nici nu avem încredere în sistemul de pensii, dar pur și simplu așteptăm. Un alt motiv destul de interesant este că 6 din 10 români consideră că vârsta de pensionare e prea departe pentru a pune bani deoparte, lucru crezut și de cei care mai au zece ani până ies la pensie.

Tot o problemă legată de educația financiară și felul în care ne raportăm la bani ține de faptul că 3 din 10 români nu-și permit unele lucruri, dar totuși le cumpără. O situație care din punct de vedere al planificării sociale poate crea probleme mari și îi poate aduce pe români în risc de invizibilitate”, a precizat sociologul.

Fermierii de subzistență, printre grupurile vulnerabile

Cercetarea coordonată de Provident a scos la iveală faptul că în România sunt 548.000 de ferme de subzistență în România. Legat de aceste întreprinderi, 83% dintre respondenți au susținut că produsele micilor fermieri sunt superioare celor din supermarket, iar prețul lor este considerat mai bun decât cel din magazinele comerciale.

„Ei au avantajul calității superioare și a prețului, dar mulți dintre noi alegem să cumpărăm de la supermarket” ; „Ceea ce consumatorii apreciază la micii fermieri este prospețimea, faptul că găsești produse proaspete și la un preț bun”, a menționat Marcu.

Sociologul a adus în discuție și veniturile lunare  pe care aceste ferme le înregistrează în România.

„Un venit pentru o fermă de subzistență este 553 de lei pe lună în medie pentru 550.000 de familii, doi adulți și unul sau doi copii. Costul de oportunitate dacă venitul lor ar fi egal cu salariul minim pe economie – 1,16 miliarde de lei lunar, sau pe salariul mediu pe economie 1,89 miliarde de lei lunar”, a precizat sociologul celor de la Novel Research.

Însă, pe lângă fermierii de subzistență, cercetarea arată faptul că mulți locuitori din mediul rural se află într-un risc de subzistență socială.

Micii antreprenori se află în pragul sărăciei și excluziunii

În studiul realizat de Provident, s-a constatat că 84% dintre români au o imagine foarte bună despre antreprenori. Însă, majoritatea celor care dețin mici afaceri pe teritoriul României se confruntă cu mai multe probleme de ordin economic și social.

„Noi am studiat antreprenorii în risc de sărăcie și excluziune socială, 1,06 milioane de persoane fizice autorizate sau mici antreprenori cu microîntreprinderi și o cifră de afaceri sub o anumită limită. Pe lângă stima de sine, micii antreprenori se simt și cei mai discriminați dintre toate grupurile vulnerabile, deoarece fac anumite activități în grey market”, precizează sociologul.

Fenomenul monoparental

Studiul comandat de Provident a arătat că în România există 275.000 de familii monoparentale. De asemenea, cercetarea a mai evidențiat că 78% dintre românii cu copii consideră că sunt părinți buni și foarte buni, în timp ce peste o treime dintre părinți spun că nu primesc niciun ajutor pentru creșterea copilului și de cele mai multe ori (28% dintre ei) apelează la rude, prieteni, vecini pentru îngrijire.

Totodată, majoritatea părinților spun că se simt mereu grăbiți, chiar și pentru a face lucrurile pe care trebuie să le facă; 40% spun că sunt grăbiți uneori.

„Pe noi ne-a interesat vulnerabilitatea, să vedem ce probleme au. Avem o categorie întreagă de oameni care sunt bine văzuți în societate, dar de fapt au o situație precară”, a subliniat sociologul Marian Marcu.

Munca la negru, o problemă în România

Potrivit cercetării comandate de Provident, în cadrul programului „Invizibilii”, s-a constatat faptul că 517.000 de cetățeni de pe teritorul României lucrează la negru. La nivel declarativ, studiu mai reflectă faptul că 19% din populație ar cunoaște persoane care lucrează în acest tip de mediu, în timp ce 7% din respondeți au recunoscut că au fost plătiți în trecut la negru.

În cadrul cercetării au fost analizate 12 grupuri sociale, dintre care 6 au fost selectate pentru prima etapă.  Studiul a fost comandat de Provident și realizat de Novel Research și Izibiz. Una dintre concluziile de bază ale studiului ține de faptul că 80% dintre români s-au simțit cel puțin o dată în viață discriminați, indiferent de motiv. De asemenea, 86% din oameni s-au simțit lezați pentru că li s-a respins pe nedrept un credit, chiar dacă toate criteriile de acordare ale acestuia sunt transparente și bătute în cuie – persoanele vulnerabile nu au înțeles motivele pentru care le-a fost respinsă cererea de creditare.

Cum stăm în privința șomajului

Potrivit studiului realizat în cadrul programului „Invizibilii”, numărul celor șomeri, cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, este de 78.200 de români. Însă, în privința acestui subiect, din cercetare au fost desprinse mai multe concluzii legate de acest segment de populație:

  1. a) 50% dintre românii din această categorie nu știu ce cuantum va avea pensia lor, deși sunt în prag de pensionare
  2. b) înțeleg cel mai puțin cum funcționează sistemul de pensii
  3. c) 44% preferă un stil de viață mai bun la momentul actual decât să pună bani deoparte
  4. d) nu au competențe digitale,
  5. e) 1,46 milioane de pensionari sunt în risc de sărăcie și excluziune socială
  6. f) 56% dintre români au încredere puțină și foarte puțină
  7. g) 27% cred că nu mai apucă pensionarea;

„Avem o responsabilitate”

Director general Provident, Florin Bâlcan, a oferit mai multe detalii ale acestui studiu, dar și motivele pentru care a fost organizată o astfel de cercetare.

„Credem că avem o responsabilitate dar și capacitatea de a scoate în evidență problemele cu care grupurile sociale vulnerabile se confruntă în viața de zi cu zi. Am creat programul „Invizibilii”. Scopul nostru va fi să punem împreună oameni și instituții pentru a găsi cât mai multe soluții practice”, a susținut directorul Provident.

„Poate părea un tablou sumbru, dar cred că este o realitate pe care poate din București nu o vezi tot timpul, dar există în viața de zi cu zi. Există soluții și politici publice la care se lucrează în zona asta, dar răspunsul este unul complex. Este rolul nostru de a construi și de a căuta alături de alte organizații soluții și de a da o mână de ajutor”, a adăugat Florin Bâlcan.