La finalul acestei săptămâni, Kelemen Hunor candidează pentru un nou mandat în fruntea Uniunii Democratice Maghiare din România (UDMR). Acesta susține că "după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică" are "experienţa necesară, forţa necesară" să candideze pentru acest nou mandat.
Printre altele, Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul României, a vorbit despre un subiect destul de sensibil, și anume pensiile speciale. Liderul UDMR a spus ce economie ar putea aduce la buget o adaptare a pensiilor speciale la principiul contributivității.
Problema pensiilor speciale nu a putut fi rezolvată în 10 ani
În primul rând, Kelemen Hunor a punctat principalele motive pentru care această problemă nu s-a putut rezolva în 10 ani.
„Noi am făcut cel puţin două greşeli uriaşe legate de pensiile de serviciu. Prima dată, 10 ani de zile, aproape toţi, şi de aceea spun „aproape toţi”, că eu nu prea m-am angajat în acest concurs de demagogie şi populism, au zis că „venim noi la putere şi anulăm pensiile speciale de serviciu în nu ştiu cât timp”, dar într-un termen scurt. Şi bineînţeles că au creat o aşteptare în rândul populaţiei, plus au arătat o nedreptate, într-adevăr, care trebuie rezolvată, dar nu prin demagogie.
A doua greşeală a fost că nu am fost în stare, cu toate că a existat o astfel de propunere, cel puţin din partea noastră, din 2020, 2021, 2022, să purtăm un dialog extrem de onest în care să spunem că cei care se află în serviciul public şi au interdicţii, că aici e vorba de interdicţii, de incompatibilităţi, în perioada cât se află în serviciul public, dincolo de contributivitate – contributivitatea trebuie să rămână baza – mai primesc un punct, două, trei când ies la pensie sau nu, în funcţie de perioada şi în funcţie de interdicţii, aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată”, a explicat el în cadrul interviului acordat agenției de presă Agerpres.
Demagogia a creat așteptări în rândul populației
Potrivit liderului UDMR, demagogia a creat așteptări în rândul populației iar acum, cetățenii își doresc anularea pensiilor speciale. Acest lucru ar însemna însă pierderea banilor din PNRR.
„Şi poţi să ai două concluzii. Poţi să spui că „nu mă interesează, ai ales acest serviciu public, nu-ţi dau niciun punct în plus pe bază de contributivitate, oricum vei avea o pensie suficient de mare”. Asta este una dintre concluziile posibile. A doua concluzie poate să fie „da, că ai fost în serviciul public şi ai avut interdicţii, incompatibilităţi, în funcţie „de” îţi dau două, trei, patru puncte în plus”.
Noi am renunţat la această dezbatere onestă şi principială şi în loc am vrut să lovim ţintit ori la parlamentari, ori la magistraţi, ori la militari, ori la diplomaţi, ori la primari şi de fapt nu am reuşit niciodată. Acum aşteptarea în rândul populaţiei e în felul următor: 80% dintre oameni vor anularea pensiilor de serviciu. Nu mai vor corectarea. După 10 ani de demagogie vor anularea. Ceea ce noi ne-am asumat în faţa Comisiei, în PNRR, înseamnă o reaşezare. Şi aici, sigur, e o discuţie de la contributivitate sau din salariu sau din venituri – 45%, 65%, 85% – cât să fie”, a spus el.
Contributivitatea trebuie să rămână principiul de bază
Kelemen Hunor a spus că România are două opțiuni: pierderea banilor din PNRR sau reașezarea pensiilor speciale. Indiferent de ce se va întâmpla, contributivitatea trebuie să rămână principiul de bază, a subliniat acesta.
„Magistraţii nu vor să audă mai puţin de 85% şi Comisia propune 45% uniform pentru toată lumea. Eu zic aşa: contributivitatea este baza, nu poţi să ai pensia mai mare decât salariul. În 2019, în 2020, parcă, noi am avut o iniţiativă legislativă care nu a rezistat la controlul Curţii Constituţionale, în care noi am spus că nicio pensie nu poate să fie mai mare decât venitul preşedintelui – aici, sigur, trebuie stabilit brut, net, nu contează – şi nicio pensie din zona publică, fiindcă tu, dacă ai fost bancher şi ai contribuit şi ai ajuns la nu ştiu ce pensie, bineînţeles, se poate.
Dar din zona privată nu se pune problema să pui interdicţii pe de o parte, pe de altă parte impozitarea părţii care e mai mare. Deci astea au fost discuţiile. În acest moment n-are ce să facă România: ori pierde bani din PNRR şi rămâne şi cu furia oamenilor, ceea ce este varianta cea mai proastă, ori nu pierde banii şi rezolvă problema pe care 10 ani la rând toţi au promis că o vor rezolva.
Dar, indiferent în ce direcţie vom merge, principiile trebuie stabilite şi cam astea vor fi principiile: contributivitate, nu o să fie mai mare nicio pensie, dacă cumva se întâmplă, atunci impozitare. N-avem prea mult timp la dispoziţie”, a spus liderul UDMR.