Avertisment de ultimă oră din partea NATO. Într-un interviu acordat pentru Le Soir, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, vine cu noi informații despre războiul din Ucraina, dar și despre atitudinea NATO în acest sens.

Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru o ofensivă rusă, dar și pentru mai multă brutalitate. Totodată, el a făcut referire și la distrugerile masive ale infrastructurii critice și a zonelor rezidențiale din țară.

„Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale”, a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir.

Pe de altă parte, el a adăugat că de pe 24 februarie și până în prezent nu s-a remarcat nicio schimbare în strategia de luptă a Rusiei.

„De la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei, în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip”,  a adăugat el.

”Vor exista învinși în toate taberele”

Acest lucru nu înseamnă însă că NATO nu rămâne vigilentă. Stoltenberg susține că Alianța trebuie să reducă orice risc, adăugând că în cazul în care vor fi folosite arme nucleare ”vor exista doar învinși în toate taberele”.

„Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele”, a avertizat fostul premier norvegian.

În ceea ce privește continuarea războiului, secretarul general al NATO se teme că întreg conflictul din Ucraina „ar putea dura luni sau chiar ani”.

Printre altele, Stoltenberg a vorbit și despre dorințele lui Vladimir Putin încă de când a dat ordinul pentru invazia Ucrainei. Se pare că acesta și-ar fi dorit ca NATO să nu ajungă la frontierele Rusiei, însă a obținut exact contrariul, în contextul în care tot mai multe țări vor să adere la Alianță.

„Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO”, a explicat el.

Acesta a mai menționat că în cazul în care cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele „vor putea să se integreze rapid”.

Cea mai mare provocare de securitate

În același timp, Stoltenberg a adus în discuție și summitul din Madrid al Alianţei, de la sfârşitul lunii iunie. Acolo, el speră ca liderii ţărilor NATO „să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare”, în condițiile în care la momentul actual există una dintre cele mai mai provocări de securitate ale acestei generații.

„Ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii, nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate”,  adăugat el.

Acesta a mai subliniat faptul că deși aliații NATO erau la un moment dat inamici, în final s-a reușit construcția unei instituții puternice.

„Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul”, a amintit Stoltenberg.