Potrivit unei analize The Moscow Times, speculațiile despre o posibilă escaladare a conflictului din Ucraina într-un război cu arme nucleare par contraproductive și iresponsabile.
În cazul unei confruntări armate, amenințările cu escaladarea nucleară, indiferent cine le face în mod public, un oficial de stat, un jurnalist sau un expert, sunt un atu în mâinile atacatorului, care astfel vrea să-i împiedice pe cei atacați și pe partenerii lor să ia măsuri puternice.
Există mereu o șansă ca agitarea amenințării nucleare să descurajeze tabăra care se apără
În al doilea rând, speculațiile că Rusia ar putea comite un atac nuclear nu se bazează pe date din lumea reală. De fapt, există foarte puține informații în spațiul public despre obiectivele clare ale Rusiei în Ucraina, despre rivalitatea sa cu Occidentul și depsre modul în care intenționează să le atingă.
Au existat multe justificări ale Rusiei pentru invazia Ucrainei. Având în vedere lunga listă de motive posibile, este imposibil de stabilit care dintre ele a împins Rusia să se angajeze în această campanie militară.
Amenințarea nucleară este privită atât cu scepticism, cât și cu prudență
Mai mult, observatorii au descoperit rapid că nu știu nimic despre procesul decizional din Rusia. Este de ajuns voința unui singur comandant șef pentru ca o țară să lanseze o lovitură nucleară sau este o decizie de grup? Poate oricine altcineva, pe lângă președinte, să spună un „NU” categoric opțiunii nucleare și să scoată problema de pe ordinea de zi?
Având în vedere valul de declarații contradictorii ale oficialilor guvernamentali, cum putem ști dacă următoarele amenințări sau, dimpotrivă, asigurările că Rusia nu intenționează să lanseze un atac nuclear sunt adevărate?
Nicio informație din spațiul public nu oferă un răspuns definitiv la oricare dintre aceste întrebări. În consecință, acesta este motivul pentru care amenințarea nucleară este privită atât cu scepticism, cât și cu prudență.
E adevărat că șeful partidului de guvernământ ”Rusia Unită” a spus recent că „Rusia este aici pentru totdeauna”, referindu-se la Herson și că moneda rusă este pusă în circulație pe teritoriul ocupat din Ucraina. Este posibil ca Vladimir Putin să se răzgândească și să anexeze teritoriile ocupate – Luhansk și Donețk.
Apoi, încercările Ucrainei de a le recuceri, alături de Crimeea, ar oferi Rusiei un motiv formal pentru a recurge la arme nucleare pentru apărare. Dar, până acum, aceste declarații și acțiuni nu au fost oficializate nici politic, nici legal.
Având în vedere situația actuală, există și mai puține șanse ale unor atacuri nucleare rusești împotriva statelor NATO, în ciuda retoricii din mass-media rusă. La începutul conflictului armat, Vladimir Putin a amenințat cu consecințe în cazul unui ajutor occidental. Acest avertisment a avut un impact uriaș, întărind poziția oficialilor occidentali care erau împotriva implicării militare directe. Între timp, țările aliate și nealiate au găsit modalități de a oferi asistență militară și economică semnificativă Ucrainei fără a-și trimite trupe.
Un atac nuclear este o linie roșie
Pe de o parte, partea rusă ar trebui să fie mulțumită pentru că nu au fost trimise trupe NATO în Ucraina. Pe de altă parte, perspectivele pentru campania militară a Rusiei sunt mai slabe și nu este clar ce rol ar putea juca armele nucleare ale Rusiei, în afară de descurajarea intervenției militare directe a NATO.
Dacă Rusia ar urma apelurile iresponsabile ale unora din mass-media rusă și ar lansa un atac nuclear împotriva unei țări NATO, armele nucleare s-ar transforma dintr-un mijloc de descurajare într-un mijloc de război. În plus, statutul de „operație specială” al conflictului nu oferă motive de agresiune împotriva țărilor terțe, în special cu arme nucleare.
Un atac nuclear este o linie roșie. Dacă Rusia o va trece, nimic nu ar împiedica statele occidentale să intre direct în conflict de partea Ucrainei.
Acest lucru ar reprezenta o amenințare nucleară pentru întreaga lume și ar pune în pericol viitorul Rusiei și configurația politică a puterii pe care Putin a construit-o.
Dar un atac nuclear rusesc împotriva Ucrainei ar fi, de asemenea, trecerea unei linii roșii? În SUA, există opinia larg răspândită conform căreia administrația americană s-ar afla sub o presiune enormă pentru a intra într-un conflict armat de partea Ucrainei.
De ce ar folosi Rusia arme nucleare ca parte a unei operațiuni militare speciale în Ucraina? Există cel puțin două scenarii care ar avea sens militar.
Două scenarii
În primul scenariu, așa ar putea cuceri centrele urbane și ar forța Kievul să semneze o pace în condițiile Rusiei (urmând exemplul bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, folosite de SUA pentru a pune capăt celui de-al Doilea Război Mondial în teatrul Pacificului).
Un al doilea scenariu ar fi dacă forțele ruse care apără Donețk și Luhansk nu vor fi suficiente pentru a descuraja contraatacuri masive ale forțelor ucrainene.
Distrugerea completă a orașelor ucrainene înclină să susțină posibilitatea primului scenariu, în timp ce al doilea scenariu pare destul de deconectat de situația de pe teren. În ultimii ani, scenariile nucleare au fost luate în considerare ca parte a unui război ipotetic între NATO și țările Organizației Tratatului de la Varșovia. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina nu seamănă nici pe departe cu condițiile de la acea vreme.