Obezitatea, dislipidemia și hipertensiunea arterială cresc riscul bolii cardiovasculare. De asemenea, consumul de carne roșie este asociat cu riscul afecțiunii cardiovasculare datorită nivelurilor ridicate de fier hem, colesterol și acizi grași saturați (SFA), scrie NewsMedical.

Cu toate acestea, cel mai mare risc se observă în cazul aportului de carne procesată. Până acum, studiile nu au evaluat impactul cărnii roșii asupra funcției vasculare.

În acest studiu, cercetătorii au examinat impactul consumului cărnii de vită tocate sau cu conținut scăzut de grăsimi asupra funcției vasculare, la bărbați. Participanții au fost recrutați în octombrie și noiembrie 2019, iar ”tratamentele” cu carne de vită tocată au început în februarie 2020. Datele prezentate au fost colectate dintr-un eșantion al unui studiu mai amplu. Participanții au fost instruiți să nu-și schimbe dieta obișnuită sau activitatea fizică.

Ce au fost puși să mănânce participanții, timp de cinci săptămâni

Greutatea participanților, funcția vasculară și capacitatea aerobă au fost evaluate cu două săptămâni înainte de a iniția studiul. Participanții au mâncat, săptămânal, timp de cinci săptămâni, cinci chifle cu carne tocată de vită, cu o perioadă de pauză de patru săptămâni între ele.

Funcția vasculară și capacitatea aerobă au fost reevaluate în perioada de eliminare și în ultima săptămână a fiecărei intervenții. Măsurile vitezei undei pulsului carotido-femural (PWV) au fost obținute prin ultrasonografie, în stare de repaus; participanții s-au abținut de la consumul de alcool cu 24 de ore înainte de măsurători. Dilatarea mediată de flux (FMD) a fost evaluată după câteva nopți, iar compoziția corporală a fost analizată prin absorbție cu raze X cu energie duală (DXA). Absorbția de oxigen a fost examinată înainte și după intervenție pentru a lua în considerare factorii care modifică măsurile vasculare.

Constatările analizei

Treizeci și doi de bărbați au fost randomizați la intervenția HFB sau LFB; șapte au renunțat voluntar sau au fost excluși, iar doi au refuzat să ofere măsurători vasculare. În total, 23 de bărbați cu o vârstă medie de 39,9 ani au fost incluși în analize. Rezultatele FMD au indicat un efect principal semnificativ al testului. Un test de urmărire a arătat un răspuns FMD mai mare după intervenția HFB decât momentul inițial.

Măsurătorile tensiunii arteriale în repaus (TA) au evidențiat un efect semnificativ de stare al tensiunii arteriale sistolice (TAS), cu o TAS mai scăzută, comparativ cu intervenția inițială sau LFB. Un efect semnificativ asupra stării a fost observat pentru TA diastolică în repaus (DBP), care a fost mai scăzută în timpul intervenției HFB decât nivelurile inițiale sau ale perioadei de eliminare. Presiunea arterială medie (MAP) a fost redusă semnificativ după intervenția HFB și în perioada de eliminare comparativ cu valoarea inițială.

Concluzii

Cercetătorii au observat un reacție mai mare la FMD cu HFB în comparație cu intervenția LFB, în timpce PMV nu diferă. Mai mult, DBP și SBP au fost mai mici în timpul intervenției HFB. Recuperarea FMD în timpul intervenției HFB la niveluri normale ale funcției endoteliale sugerează un risc mai mic de boală cardiovasculară.