Date importante pentru românii care intenționează să își schimbe numele de familie sau prenumele. Ei au nevoie de o serie de documente care îi vor ajuta să facă acest demers. Pașii necesari de parcurs pentru schimbarea numelui pe cale administrativă sunt reglementate de OG 41/2003, privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Legea actuală le oferă posibilitatea cetățenilor din România de a-și schimba numele de familie, cât și prenumele pe cale administrativă. Pentru a parcurge acest proces este nevoie în primul rând de completarea unei cereri care va fi depusă la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din subordinea orașului sau localității.

Numele nu poate fi schimbat fără un motiv clar

Nu multă lume știe că numele nu poate fi schimbat fără un motiv clar. Simplul fapt că unei persoane nu-i este pe plac numele primit la naștere nu justifică această schimbare. Legea spune clar care sunt situațiile în care cineva e îndreptățit să schimbe numele.

Prima situație ar fi atunci când numele e format din cuvinte obscene sau expresii ridicole. Un al doilea caz este acela în care persoana interesată să facă această schimbare susține că s-a făcut cunoscută în profesia pe care o practică cu numele pe care își dorește să îl schime.

Alte argumente care ar fi acceptate pentru schimbarea numelui ar fi momentul în care cineva vrea să-și schimbe numele pentru că e specific sexului opus, sau i-a fost aprobată schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească.

O altă situație în care se acceptă schimbarea numelui este aceea în care soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere, sau fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare.

Actele necesare pentru schimbarea buletinului

Nu este suficient ca motivul invocat pentru cererea de schimbare a numelui să fie unul justificat, ci această cerere trebuie să fie însoțită de actele prevăzute de art. 6 alin. (2) din OG 41/2003. Așadar, actele cerute în acest caz ar fi copii legalizate de pe certificatele de stare civilă, un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10 din OG 41/2003, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia sa nu fi trecut mai mult de un an, consimțământul, dat în forma autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei, copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare, în cazurile prevăzute de art. 7 din OG 41/2003, cazierul judiciar și cazierul fiscal ale solicitantului precum și orice alte documente pe care solicitantul le consideră a fi relevante.

Serviciul public județean sau serviciul public al Municipiului București vor judeca aceste cereri în termen de 60 de zile de la primirea lor.

În 2021, 2818 români au cerut să-și schimbe numele, conform datelor oficiale. Probabil cel mai cunoscut caz e cel al lui Dorian Popa, cântărețul care a dorit să-și schimbe numele în Dorian-Hâtz. De notorietate este și cazul fostului primarul al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. În buletin acesta era doar Cristian Popescu, însă edilul a decis să-și adauge și numele Piedone pe cale administrativă.