CNP-ul reprezintă un element fundamental al identificării cetățenilor români. Acesta este atribuit fiecărei persoane din momentul înregistrării nașterii și rămâne valabil pe parcursul întregii vieți.

Codul numeric personal are 13 cifre care oferă informații precum data nașterii, sexul și locul nașterii. În acest articol, vom explora cum se structurează și ce semnificație are fiecare dintre aceste cifre.

Istoricul și semnificația sistemului de codare CNP în România

Sistemul a fost introdus oficial în România pe 2 martie 1978, în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu.

Prin decret prezidențial, acest cod a devenit obligatoriu pentru toate actele de identitate, documentele de stare civilă și alte acte administrative. Scopul principal a fost individualizarea persoanelor și facilitarea gestionării datelor de stare civilă.

În prezent, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date este responsabilă pentru generarea și distribuirea CNP-urilor către instituțiile publice.

Cifrele din CNP sunt structurate în trei părți: semnificativă, secvențială și o cifră de control.

Semnificația fiecărei cifre din CNP

Primul caracter al CNP-ului (S) indică sexul și secolul nașterii, iar valorile sale sunt atribuite astfel:

  • Pentru persoanele născute între 1900 și 1999, bărbații primesc cifra 1, iar femeile cifra 2.
  • Cei născuți după anul 2000 primesc cifrele 5 (bărbați) și 6 (femei).
  • Rezidenții străini au cifrele 7 (bărbați) și 8 (femei).
  • Următoarele șase cifre ale CNP-ului (AALLZZ) reprezintă data nașterii.
  • Astfel, primele două cifre (AA) sunt pentru anul nașterii, următoarele două (LL) sunt pentru luna, iar ultimele două (ZZ) reprezintă ziua. De exemplu, pentru o persoană născută pe 15 martie 1987, CNP-ul va include 870315.
buletin de identitate
SURSA FOTO: Dreamstime

Județele și sectoarele Bucureștiului în CNP

Cifrele următoare din CNP (JJ) indică județul sau sectorul Bucureștiului în care persoana a fost înregistrată la naștere, scrie LegalBadger.

Județele sunt numerotate de la 01 la 39, iar sectorul 1 din București are codul 40.

Sectorele capitalei au coduri între 41 și 46. De exemplu, județul Alba are codul 01, iar Vrancea este reprezentat de codul 39.

Numărul secvențial și cifra de control

Ultimele patru caractere ale CNP-ului se compun din numărul secvențial (NNN) și cifra de control (C).

Numărul secvențial (NNN), cu valori între 001 și 999, este folosit pentru a diferenția persoanele care au aceeași dată de naștere, același sex și provin din aceeași localitate.

Cifra de control (C) este calculată printr-un algoritm care folosește o constantă specifică.

Cum se calculează cifra de control

Cifra de control se obține astfel: se înmulțesc primele 12 cifre ale CNP-ului cu valorile corespunzătoare din constantă „279146358279”.

Rezultatele acestor înmulțiri se adună, iar suma se împarte la 11. Dacă restul împărțirii este mai mic de 10, restul devine cifra de control. În cazul în care restul este 10, cifra de control devine 1.

Posibilitatea modificării CNP-ului

În anumite situații reglementate de lege, sistemul de codare poate suferi modificări. Printre aceste cazuri se numără rectificarea actului de naștere, erorile de completare a CNP-ului sau schimbarea sexului.

De asemenea, pot apărea neconcordanțe legate de CNP-ul inițial atribuit unei persoane, caz în care un nou cod numeric poate fi generat.

Acest sistem de codificare asigură o identificare rapidă și unică a cetățenilor români, având un rol esențial în gestionarea datelor administrative.