Anul 2024 a adus numeroase transformări în sectorul bancar românesc. Profitul băncilor a înregistrat un salt semnificativ, ajungând la un nivel record, în contextul unor dobânzi mai mici, al consolidării sectorului bancar și al unor tranzacții importante.
Printre schimbările remarcabile se numără finalizarea unor tranzacții de fuziuni și achiziții, dar și numirea unui nou Consiliu al Băncii Naționale a României. Aceste evoluții sunt reflectate în creșterea activității de creditare și în progresul digitalizării sistemului bancar.
Dobânzile băncilor scăzute și măsurile BNR
În anul 2024, inflația a scăzut la aproximativ 5%, iar dobânzile au fost ajustate în jos pe piața interbancară, sub 6%. Banca Națională a României (BNR) a operat două reduceri ale dobânzii-cheie, de la 7% la 6,5%, ceea ce a stimulat economia și a îmbunătățit condițiile de creditare.
Aceste ajustări ale dobânzilor au favorizat scăderea inflației și au adus o reducere a costurilor de finanțare pe piața interbancară.
De asemenea, ROBOR și IRCC au înregistrat valori sub 6%, iar rata inflației a fost de 5,1% în noiembrie 2024, sub nivelul dobânzii-cheie.
Tranzacțiile din sectorul bancar românesc
Consolidarea sistemului bancar românesc a continuat în 2024, cu finalizarea unor tranzacții importante anunțate în 2023. Banca Transilvania a achiziționat OTP Bank România în iulie 2024, iar integrarea celor două bănci va fi finalizată în februarie 2025.
Această fuziune va întări poziția Băncii Transilvania pe piața locală. De asemenea, UniCredit a preluat Alpha Bank România, iar procesul de integrare va fi completat în 2025.
În vara anului 2024, Intesa Sanpaolo a finalizat achiziția First Bank, extinzându-și astfel prezența pe piața românească.
Noul Consiliu al Băncii Naționale a României
În 2024, Banca Națională a României a avut alegeri pentru un nou Consiliu de Administrație.
Mugur Isărescu a fost ales pentru al șaptelea mandat, iar echipa de conducere a fost completată de noi nume, inclusiv Leonardo Badea, Florin Georgescu și Cosmin Marinescu.
Aceste schimbări în conducere reflectă o continuare a stabilității și a politicii monetare adaptate la condițiile economice actuale.
Consiliul BNR are un mandat de 5 ani și joacă un rol crucial în gestionarea politicii monetare și a sistemului bancar din România.
Creșterea capitalului românesc în sectorul bancar
În 2024, capitalul românesc a ajuns să controleze aproape 40% din activele totale ale băncilor autohtone. Acesta reprezenta o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când banii provenind din străinătate dominau sectorul bancar din România.
Ponderea activelor băncilor cu capital străin a scăzut la 62,4%, iar capitalul românesc, public și privat, a urcat la 37,6%. Această schimbare reflectă o tendință generală de întărire a suveranității economice și a naționalismului în regiune.
Profit record în sectorul bancar
Profitul băncilor românești a atins un nivel record în 2024, estimat la aproximativ 15 miliarde de lei (3 miliarde de euro).
În primele nouă luni ale anului, profitul net a crescut cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă din 2023, atingând 11,5 miliarde de lei.
Dobânzile mari și reluarea creditării au contribuit semnificativ la acest rezultat, iar rentabilitatea activelor și capitalului au rămas la niveluri excelente.
Creșterea profitului a fost accelerată în prima jumătate a anului și se preconizează că acest trend se va menține până la sfârșitul anului.
Introducerea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri
În 2024, băncile din România au început să plătească un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, introdus de Guvernul român în 2023.
Acest impozit se va aplica până în 2025, când va scădea la 1%. Potrivit datelor ANAF, băncile au plătit deja peste 300 milioane de lei în contul acestui impozit în prima jumătate a anului 2024.
Impactul anual estimat al acestei taxe este de aproximativ 1 miliard de lei.
Acest impozit suplimentar a fost introdus în contextul creșterii profiturilor băncilor, ca urmare a majorării dobânzilor.
Revigorarea creditării private
În 2024, creditul privat total a înregistrat o creștere anuală de 9%, aproape dublă față de ritmul din 2023. Scăderea dobânzilor, începând din vară, a stimulat cererea de credite, în special din partea populației.
Creșterea creditării a fost vizibilă în octombrie 2024, când soldul împrumuturilor pentru populație a atins peste 170 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de anul anterior.
În schimb, creditarea pentru firme a avut o creștere mai moderată, de 11%.
Restructurarea sectorului bancar și impactul digitalizării
În 2024, restructurarea sistemului bancar românesc a continuat, însă într-un ritm mai lent comparativ cu anii anteriori. Numărul sucursalelor a scăzut cu 67, iar 332 de angajați au părăsit sectorul bancar.
În continuare, procesul de digitalizare și consolidare a sectorului bancar a determinat reducerea rețelelor teritoriale. Totuși, băncile mai mici, care nu au reușit să se adapteze la noile condiții, se află în căutarea unor cumpărători.
Stabilitatea cursului valutar
Cursul valutar leu/euro a fost relativ stabil în 2024, sub 4,98 lei/euro, în ciuda deficitelor tot mai mari și a unor tensiuni politice pe final de an.
Stabilitatea cursului valutar a fost un factor esențial pentru menținerea încrederii investitorilor în economia românească, deși deficitele au continuat să crească.
