Cercetarea a fost realizată la Centrul Național de Competență în Cercetare Limbaj Evolutiv.
„Scopul principal al acestui studiu a fost să încerce să înțeleagă ce se întâmplă în creierul unui câine când ascultă vorbirea umană”, spune autoarea lucrării, Eloïse Déaux, cercetător în ecologie comportamentală la Universitatea din Geneva.
Modul în care creierul uman și cel al câinilor procesează fiecare informații auditive
Déaux a fost interesată în mod special de compararea proceselor cerebrale la diferite specii. În acest caz, ea și echipa sa au analizat modul în care creierul uman și cel al câinilor procesează fiecare informații auditive, potrivit Inverse.
Déaux a standardizat mai întâi cât de repede vocalizează câinii și oamenii. Au extras fragmente audio din videoclipuri de pe YouTube cu câini care lătră, mârâie, plâng și urlă, precum și cu oameni care vorbesc fie cu alți oameni, fie cu câini, în limbile engleză, franceză, italiană, japoneză și vietnameză.
Echipa a descoperit că patrupedele au făcut aproximativ două vocalizări pe secundă, în timp ce oamenii au făcut patru vocalizări pe secundă când vorbeau cu alți oameni. Cu toate acestea, vorbirea dirijată de câine a fost mai lentă decât vorbirea dirijată de om, cu aproximativ trei vocalizări pe secundă.
Aceste viteze de vocalizare se traduc în piese diferite, pe care Déaux le numește urmărire a vorbirii.
Câinii vocalizează pe banda delta, oamenii vocalizează pe banda theta
Câinii vocalizează pe ceea ce Déaux numește banda delta, în timp ce oamenii vocalizează pe banda theta. Aceste două benzi reprezintă numărul de vocalizări pe secundă, dar se traduc și prin activitatea creierului, care reflectă populațiile de neuroni.
Ea a folosit aceste concluzii în al doilea experiment, care a implicat observarea activității creierului la 11 oameni și 8 câini.
În primul rând, câinii au fost puși să asculte înregistrările vocilor stăpânilor care rosteau anumite comenzi.
Déaux și echipa ei au modificat aceste înregistrări încetinind-le, accelerându-le sau modificându-le complet conținutul. Apoi, au înregistrat activitatea creierului prin electrozi. Echipa a observat, de asemenea, dacă câinii au respectat aceste înregistrări modificate, pentru a vedea dacă animalele au putut înțelege comenzile.
S-a descoperit că atunci când vorbirea umană a lovit banda delta – aproximativ 2 vocalizări pe secundă – câinii erau mai aproape de a înțelege comenzile.
În esență, atunci când vorbirea umană se potrivea cu viteza cu care creierul câinilor înțelegea cel mai bine informațiile auditive, animalele puteau înțelege mai bine ce le spun oamenii.
Dacă vreți o comunicare mai eficientă, încercați să vă adaptați vorbirea la capacitățile câinilor
„Fă-ți timp să vorbești cu câinele tău. Dacă doriți o comunicare mai eficientă, încercați să vă adaptați vorbirea la capacitățile lor. Asta arată cât de important este pentru noi să folosim întotdeauna aceleași cuvinte”, sugerează Déaux.
De exemplu, asigurați-vă că acele comenzi pe care le utilizați sunt consecvente în alegerea cuvintelor și a tonului. În acest fel, creșteți probabilitatea de a lovi acea bandă delta în vocalizarea și în creierul câinelui.
Déaux spune că acest comportament este o consecință a coevoluției om-câine.
„De îndată ce am început să domesticim câinii, am început să lucrăm în cooperare cu ei”, spune ea. „Aceste sarcini de cooperare necesită abilități de comunicare eficiente”, adaugă ea
