S-ar putea spune ca, de sarbatori, s-a muncit intens la Guvern, astfel ca incepem anul 1999 avand in plus cateva institutii esentiale pentru strategia dezvoltarii in profil teritorial. A fost infiintata Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala, au fost numiti reprezentantii ministerelor in Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala, iar pe 28 ianuarie a.c., Guvernul a aprobat Programul prioritar de constructie a autostrazilor. Hotararea are o importanta vitala in negocierea cu UE si organismele financiare internationale, in obtinerea de credite pentru infrastructura, oferind totodata baza legala pentru cofinantarea de la buget.
In context european, Romania s-a angajat sa contribuie la reabilitarea si modernizarea Coridorului transeuropean IV feroviar: Curtici-Arad-Brasov-Ploiesti-Bucuresti-Fetesti – Constanta a Coridorului IV rutier: Nadlac-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Costanta, precum si a Coridorului transeuropean IX: Helsinki-Marea Egee, pe traseul Albita-Focsani-Buzau-Bucuresti-Giurgiu.
Proiectul de reabilitare si modernizare a Coridorului feroviar IV, cu o lungime de 880 km, a fost evaluat la 1,3 miliarde dolari si s-a convenit international sa fie realizat in decurs de cinci ani, in trei etape. Necesarul anual de finantare este estimat intre 220 si 300 milioane dolari.
Intr-o prima etapa se prevede inlocuirea a peste 400 km de cale cu durata de viata depasita, eliminarea a 69 de puncte de trafic periculoase, refacerea a 310 poduri, astfel incat sa se poata creste viteza de circulatie a trenurilor de calatori de la 140 km/ora la 160 km/ora, pe 35% din lungimea sa.
Pentru Coridorul rutier de transport paneuropean IV, cu o lungime de 797 km, proiectele prevad, intr-o prima etapa de doi ani de la deschiderea finantarii, construirea unor sosele de ocolire a oraselor Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti si Bucuresti, care sa permita scurtarea timpului de deplasare si cresterea sigurantei circulatiei. In continuare, numai tronsoanele de autostrada Nadlac-Deva, Deva-Sibiu si Sibiu-Pitesti presupun investitii de 3,1 miliarde dolari.
Ministerul Transporturilor se afla, dupa cum se vede, intr-o situatie favorizata fata de alte domenii din economie, prin faptul ca, in lupta pentru atragerea retelelor transeuropene de transport prin Romania, a fost nevoit sa-si structureze programe pertinente, mergand pana la elaborarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate, cautarea de cofinantatori, adoptarea legislatiei de eliberare a terenului.
Pentru programul de actiuni vizand restructurarea cailor ferate din Romania, s-a obtinut finantare multipla din partea Bancii Europene de Investitii (200 milioane euro), a Bancii Mondiale (120 milioane USD), BERD (93 milioane USD) si a Bancii de Export a Japoniei (un imprumut in curs de negociere).
In acelasi timp, proiectul a fost sustinut de UE, prin finantare nerambursabila (prin programul Phare in valoare de 58 milioane euro – cel mai mare sprijin acordat de UE unui proiect romanesc. Incepand din anul 2000, asistenta economica acordata tarilor candidate la integrare in UE va beneficia de Strategia intarita de preaderare, prin care se va incuraja dezvoltarea infrastructurilor majore in tarile candidate.
Cele zece tari candidate vor beneficia impreuna de un miliard euro ajutor nerambursabil, eligibile in functie de calitatea proiectelor prezentate si realizarea cadrului legislativ.
Si Banca Europeana de Investitii (BEI) isi propune sa creeze, in perioada 1997-1999, facilitati pentru imprumuturi de preaderare in cuantum de 3,5 miliarde euro pentru cele zece tari candidate.
BEI a acordat, pe 21 ianuarie a.c., un credit de 225 milioane euro pentru modernizarea a 334 km de drumuri nationale.
Oferte de concesionare pentru constructie, exploatare si intretinere au fost primite pentru tronsoanele de autostrada Bucuresti-Constanta, Bucuresti-Giurgiu si Centura Bucuresti Sud, din partea firmelor: Romic – Austria, Straticon – Germania si Campenon Bernard – Franta, care sunt analizate din perspectiva traficului.
Intre programele de asistenta ale UE acordate Romaniei prin programul Phare in 1998 figureaza si un memorandum financiar privind reabilitarea drumurilor nationale din Coridorul paneuropean IX. Cu un buget de 25 milioane euro, proiectul se realizeaza in cofinantare cu imprumuturi de la Banca Mondiala, BEI si BERD.
Lucrari in infrastructura sunt cuprinse si in programul national de reconstructie si dezvoltare a zonelor miniere, realizat de Centrala Nationala Confederativa a Sindicatelor Miniere din Romania, in colaborare cu Agentia de Dezvoltare a Zonelor Miniere, cu finantare din partea USAID (Agentia Americana pentru Dezvoltare Internationala). Conceput ca un program de reconversie a fortei de munca pe termen lung,
el va genera, in decurs de 12 ani,
mii de locuri de munca, beneficiind de un buget de un miliard dolari
pe an.
Includerea tuturor acestor proiecte intr-un plan national de dezvoltare regionala ar constitui garantia unei monitorizari adecvate si de corelare a eforturilor.