Concret, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a declarat că țara noastră va primi o linie de finanţare de 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienţă pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii, desecare, drenaj şi combaterea eroziunii solului până în anul 2027.
„România are o sumă consistentă de luat pe programul de rezilienţă, aproximativ 33 de miliarde de euro, din care Ministerul Fondurilor Europene a identificat o linie de finanţare pe ceea ce înseamnă sistemul de gestionare a apei.
Este vorba de infrastructura principală de irigaţii, desecare, drenaj şi combaterea eroziunii solului.
Practic, România în ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii, iar din acel vestit miliard de euro din bugetul naţional, care a fost aprobat printr-o lege în 2015, în momentul de faţă s-au investit undeva la 170 de milioane de euro, ceea ce este foarte puţin, ţinând cont de schimbările climatice şi de seceta pedologică care a afectat o parte importantă din România în anul 2020.
E clar că avem nevoie de irigaţii şi de refacerea întregii infrastructuri de irigaţii ca să putem avea o producţie constantă. Suma totală a acestui program este de aproximativ 5,5 miliarde de euro din bani europeni, ceea ce înseamnă că ne va da şansa să putem să reabilităm întreaga infrastructură principală de irigaţii, desecare şi drenaj”, a precizat Dumitru.
Banii vor permite reabilitarea sistemului de irigații pe aproximativ 3 hectare
„În momentul de faţă suntem în stadiul în care fundamentăm fişa măsurii pe care o vom trimite la Comisia Europeană şi Comisia va aproba această linie de finanţare.
Credem noi că numai cu bani europeni se pot realiza investiţii în infrastructura principală de irigaţii, de desecare şi drenaj, şi aceasta poate fi ultima şansă pe care România o are ca să poată să redea în sistem de irigaţii aproximativ 3 milioane de hectare şi pe desecare şi drenaj alte 3 milioane de hectare”, a afirmat Emil Dumitru.
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) trebuie să fie pregătită să contracteze 70% din valoarea totală a programului
„În noiembrie se notifică Comisia Europeană, se primeşte acceptul, speram că va fi unul pozitiv, dacă vor mai fi schimburi de opinii pe ceea ce înseamnă observaţiile Comisiei va trebui sa răspundem foarte repede şi de la anul, practic, operaţionalizăm acest program de rezilienţă care va avea inclusiv componenta de asistenţă tehnică, iar cei care lucrează cu aceste fonduri vor putea fi plătiţi din bani europeni.
Vom face repede caietele de sarcini pe amenajările de irigaţii, desecare şi drenaj, pe care o să le lansăm pentru a putea fi contractate pe procedura de achiziţie publică cât mai repede cu putinţă, pentru că vom fi contratimp pe ceea ce înseamnă obligaţia statelor de a contracta în primii doi ani 70% din totalul sumei, ceea ce înseamnă aproape 4 miliarde de euro pe care trebuie să-i semnăm şi să avem contracte până în 2023”, a explicat secretarul de stat în MADR.
Vor veni bani prin Politica Agricolă Comună
„Am reuşit să obţinem 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienţă, este foarte bine.
Domnul Boloş (ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş n.r.) a înţeles nevoia de finanţare a acestei infrastructuri critice şi MFE este un partener al MADR.
Vor fi bani şi din bugetele naţionale, dar în general din aceste bugete sunt sume limitate care să vină cu titlu de ajutor de stat.
Cei 5,5 miliarde de euro vin pe lângă cei 23 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi pe PAC, pe Pilonul I şi Pilonul II, şi credem că, dacă vom fi pregătiţi din punct de vedere al capacităţii administrative să implementăm aceste programe, vom avea şansa să schimbam cu adevărat faţa agriculturii din România”, a mai spus Emil Dumitru.
