Descrierea tragică a situației la zi în care se regăsește infrastructura feroviară din România îi aparține lui Octavian Udriște, președinte onorific al Club Feroviar. Acesta amintește, de asemenea, că în ultimii 30 de ani, România nu a electrificat niciun kilometru de cale ferată.

Stăm atât de rău la acest capitol încât trenurile de marfă au reușit performanța de a înregistra o viteză medie de 20 km/h, cu porțiuni în care circulă cu doar 5 km/h.

Pentru a ajunge la media europeană de viteză, CFR are nevoie de investiții de 20 de miliarde de euro, menite să modernizeze cei peste 9900 km de cale ferată și 100 km de poduri și tuneluri.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023

Guvernul a început să pășească timid pe calea revitalizării transportului pe cale ferată. Astfel, prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023, publicată de Ministerul Transporturilor, sunt prevăzute investiții fără precedent în ultimii 30 de ani, precum și implementarea unui nou model de business, caracterizat în principal prin servicii cadenţate de scurt parcurs, cu frecvenţă foarte mare mai ales în perioadele de vârf de trafic, dar şi un nivel ridicat de integrare cu transportul public urban.

Scopul principal al acestor modele de business pentru transportul feroviar suburban în zonele metropolitane este acela de a asigura o durată cât mai redusă a deplasării între zona de reşedinţă şi locul de muncă, simultan cu facilitatea unei deplasări fluente, care să minimizeze disconfortul generat de schimbarea mijloacelor de transport. “Trebuie menţionată necesitatea reabilitării şi modernizării centurii feroviare Bucureşti, astfel încât să permită implementarea unui serviciu de tip tren urban, care ar putea contribui la descongestionarea traficului rutier din Bucureşti, recent declarat drept oraşul cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. Integrarea multimodală cu transportul urban de pasageri înseamnă coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport public al marilor oraşe (autobuze, tramvaie, metrou) în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relaţii care au o extremitate în interiorul oraşelor, iar cealaltă extremitate în alte localităţi”, se aratã în strategia Ministerului Transporturilor.

Viteze mai mari ale trenurilor

Autorii strategiei susţin cã viteza micã de circulaţie a trenurilor şi lipsa de punctualitate sunt cauzate de starea dezastruoasã a infrastructurii feroviare, care trebuie reabilitatã pentru a creşte atractivitatea cãlãtoriei cu acest mijloc de transport, dar în principal pentru a îndeplini cerinţele UE de integrare în coridoarele feroviare europene.

“Ulterior anului 1990, finanţarea publică a infrastructurii feroviare s-a situat constant cu mult sub nivelul necesităţilor. Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor. Comparativ cu situaţia existentă pe plan european, România se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. Media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare. Până în 2030 viteza comercială a trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puţin 60 km/h, iar volumul total al întârzierilor trebuie redus cu cel puţin 50%”, se mai precizeazã în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023.

Primii pași pentru revitalizarea infrastructurii feroviare

Autoritățile au demarat deja câteva investiții care merită amintite. Astfel, trenul către aeroportul Henri Coandă din Otopeni va deveni realitate, după ce contractul privind proiectatea şi execuţia obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti” a fost semnat în data de 11 iunie, în prezenţa ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. Lucrarea va avea aproape 4 kilometri şi va include teresamentul de 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri.

În afară de ruta Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă, cele mai aşteptate proiecte de infrastructură feroviară din România sunt în plin proces de implementare în vestul țării. Peste 140 kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Simeria şi Arad, au intrat în modernizare.

În prezent, firmele de construcţii care se ocupă de modernizarea celor aproximativ 140 km de cale ferată s-au mobilizat şi lucrează conform graficelor. Pe secţiunea Km 614 – Gurasada – Simeria (141,17 km), contractele pe cele patru loturi de lucrări s-au semnat anul trecut şi au o valoate totală de circa 7,5 miliarde lei. Oficialii CFR SA au semnat primele două contracte, în mai 2017, cu asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL pentru reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan – European, lucrări în valoare totală de circa 3,45 miliarde lei. Pentru lotul 1 km 614 – Cap Y Bârzava, contractul de modernizare are valoarea de 1,689 miliarde lei, iar pentru secţiunea Bârzava – Cap Y Ilteu valoarea lucrărilor se ridică la 1,763 miliarde lei.

Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems România este constructorul subsecţiunilor km 614 –  Bârzava (2A) şi (2B) Bârzava – Ilteu. Perioada de finalizare proiectelor este anul 2020.

În ziua 24 Iunie a avut loc prima deschidere a unui segment de linie nouă între cele 4 loturi în curs de execuție. Segmentul de linie deschis, care include liniile 3 și 4 ale stației Barzava Nouă, are o lungime de 2,4 km și cuprinde instalațiile de ultimă generație privind sistemul de centralizare electronic și de energoalimentare.

Deschiderea a avut loc resepectând termenele din graficul de lucrări și PMT (Planul de Management de Trafic) agreat cu Beneficiarul, în ciuda condițiilor metereologice extrem de nefavorabile întâlnite în cursul acestui an. În general, proiectul avansează corespunzător, progresul fizic pentru Lotul 2b la sfârșitul luni Mai fiind de aproximativ 26,5%.