Pentru mai multe detalii legate de această întreprindere complexă, i-am contactat pe reprezentanții firmei Astaldi: „Deschiderile podurilor au lungimi cuprinse între 36,0 de metri şi 110,0 de metri. Infrastructurile acestor poduri (pile şi culee) vor fi din beton armat, iar fundațiile vor fi de tip fundaţie directă sau de tip fundaţie indirectă”.

În termeni mai ușor de deslușit de oamenii obișnuiți ar suna astfel: culeele masive din beton armat (culeele reprezintă infrastructura care se execută la capătul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia) vor fi fundate indirect, prin intermediul a opt piloți forați cu diametrul de Ø1800 de milimetri. Pilele din beton armat vor fi fundate, la rândul lor, tot indirect, prin intermediul a șaisprezece piloți forați cu diametrul de Ø1800 de milimetri – în funcţie de natura terenului. Schema statică va fi de tip grinzi simple, rezemate cu una sau mai multe deschideri, şi de tip grinzi continue cu trei deschideri: 80,0 de metri+110,0 de metri+80,0 de metri. Suprastructura podului va fi de tip cale dublă.

Cricuri hidraulice și opritori seismici

În general – ne-au mai explicat oficialii Astaldi -, ambele lansări constau într-o fază preliminară de asamblare a întregii punti și a instalației nasului de lansare în zona de asamblare poziționată înaintea Culeei C1. Sistemul de împingere este compus din două cricuri hidraulice cu capacitate de 2.300 de tone. Acestea aplică forța de împingere pe punte prin două grinzi de împingere care vor fi conectate adecvat la grinda transversală.

După procedura de împingere, urmează cea de coborâre a structurii pe aparatele de reazem, apoi montarea opritorilor seismici. Toate

procedurile enumerate mai sus sunt monitorizate în timp real de senzori montați în poziții-cheie pentru evaluarea corectă a valorilor – au mai punctat inginerii Astaldi. De remarcat că atât podul de la km pr. 575+486, cât și cel de la km pr. 574+550 au fost așezate deja pe pozițiile finale, procedura de coborâre a structurii fiind executată în proporție de 100% la km pr. 575+486 și în proporție de 50% la km pr. 574+550.

  • 102,018 km este lungimea totală a tronsonului de cale ferată cuprins în segmentul  Frontieră – Curtici – Simeria, tronson care va uni România de Europa de Vest
  • 160 km/oră va fi viteza maximă recomandată pentru trenurile de călători pe segmentul de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria
  • 120 km/ oră va fi viteza maximă recomandată pentru trenurile de marfă pe segmentul de cale ferată reabilitat de firma Astaldi și partenerii ei
  • Linia de cale ferată supusă reabilitării pe traseul Frontieră – Curtici – Simeria este dublă și electrificată. Pe cuprinsul ei se vor regăsi doisprezece puncte de staționare, dintre care șapte stații și cinci halte de călători
  • Segmentul de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, care va uni România cu Europa de Vest, se desfășoară pe suprafața a două județe: Arad și Hunedoara