ING Bank, alături MKB Romexterra au fost sancţionate de BNR pe motiv că n-au vrut să împrumute statul. Instituţiile de credit au primit avertisment de la BNR săptămâna trecută din cauză că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de dealer primar pe piaţa titlurilor de stat – de a face ofertă pentru cel puţin 10% din suma anunţată. Mişu Negriţoiu, şeful ING România susţine că nivelul de 5,65% pentru rata dobânzii i s-ar fi părut ca fiind cel care „acop
ING Bank, alături MKB Romexterra au fost sancţionate de BNR pe motiv că n-au vrut să împrumute statul.
Instituţiile de credit au primit avertisment de la BNR săptămâna trecută din cauză că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de dealer primar pe piaţa titlurilor de stat – de a face ofertă pentru cel puţin 10% din suma anunţată. Mişu Negriţoiu, şeful ING România susţine că nivelul de 5,65% pentru rata dobânzii i s-ar fi părut ca fiind cel care „acoperă pierderile”, în timp ce statul a lansat o cerere de oferte la preţ fix – de 5,25%.
„Nimeni nu poate să-ţi ceară să investeşti şi să pierzi bani. Nu vom contesta avetismentul…nu avem argumente să spunem de ce nu lucrăm în pierdere”, a precizat Negriţoiu, cu ironie la adresa reglementărilor în vigoare care obligă băncile să finanţeze ministerul de Finanţe la orice preţ.
Un conflict mai vechi
Pe 14 august, statul a organizat o licitaţie pentru a se împrumuta cu 300 de milioane de euro de la băncile româneşti (piaţa primară fiind reglementată de BNR). S-a mers pe varianţa preţului fix, Trezoreria stabilind un nivel al dobânzii de 5,25%, la o scadenţă de cinci ani. La acest randament, băncile au avut oferte de 447 de milioane de euro, din care doar 10 milioane de euro din cereri ale clienţilor.
ING Bank este singura bancă ai cărei reprezentanţi critică deschis politicile BNR şi ale ministerului de Finanţe. După criza din octombrie anul trecut, când dobânzile interbancare au ajuns şi la 60%, reprezentanţii ING s-a numărat printre cei care au dat vina pe acţiunile BNR şi ale ministerului de Finanţe. În urma conflictului cu BNR, şefii de trezorerie de la Bancpost şi Unicredit au fost nevoiţi să-şi schimbe jobul. Cu toate că şi angajaţii ING se aflau pe lista neagră, aceştia au fost păstraţi în funcţie.
Poziţiile divergente au continuat, de data aceasta pe tema titlurilor de stat, reprezentanţii ING Bank lăsând să se înţeleagă că BNR a contribuit indirect la finanţarea deficitului bugetar, prin intermediul tranzacţiilor repo şi reverse repo cu băncile comerciale ascultătoare în faţa BNR.