Leul s-a tranzacţionat pentru puţin timp la 4,5600 lei/euro, cel mai ridicat nivel din martie 2014, atins şi la începutul anului 2016, ca urmare a votului de joi pentru ieşirea Marii Britanii din UE, se arată într-un raport al ING Bank România.
Potrivit acestuia, în cursul zilei moneda naţională s-ar putea tranzacţiona în intervalul 4,5350-4.5600 lei/euro, scrie Agerpres.
'EUR/RON s-a tranzacţionat pentru puţin timp la 4,5600 (cel mai ridicat nivel din martie 2014, atins şi la începutul anului 2016) ca urmare a votului pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Valoarea este cu vreo 4,5 bani mai mare decât închiderea de ieri din timpul orarului obişnuit, de 4,5150, când participanţii la piaţă aşteptau un alt rezultat de la referendum (în tranzacţiile de seară, perechea s-a mutat chiar mai jos). Totuşi, valutele din regiune s-au depreciat şi mai mult, ceea ce ar putea sugera că banca centrală a intervenit pentru a tempera presiunile; datele de săptămâna viitoare privind rezervele valutare ale BNR vor oferi mai multă claritate cu privire la acest aspect. Ne aşteptăm la o şedinţă volatilă astăzi, cu un interval de 4,5350 – 4.5600/EUR, în timp ce subliniem, totodată, că perspectivele pe termen scurt pentru pieţele leului ar trebui sa fie neclare până se mai calmează apele', se spune în raport.
Cât priveşte Brexitul, economiştii ING susţin că impactul asupra 'poveştii macro' româneşti ar trebui sa fie relativ redus. Acest aspect se datorează faptului că avansul PIB se leagă mai ales de consumul privat, dar şi legăturilor directe reduse cu economia britanica.
'Totuşi, pe termen mediu, impactul nu ar fi chiar aşa redus. Spre exemplu, Ministerul Fondurilor Europene a estimat ca PIB-ul nominal a fost cu 10,6% mai mare graţie fondurilor UE din exerciţiul 2007-2013, în timp ce contribuţia Marii Britanii a reprezentat 11% din bugetul total al Uniunii; totuşi, subliniem că există multe incertitudini în acest moment cu privire la cum vor arăta lucrurile pe acest plan. În plus, dacă decizia Marii Britanii va slăbi UE pe termen mediu şi lung, atunci acest aspect ar avea un impact negativ asupra României şi pe plan economic, şi pe plan geopolitic', se precizează în analiza băncii.
În ceea ce priveşte impactul asupra politicii monetare, economiştii ING Bank afirmă că situaţia ar putea fi un argument puternic pentru ca BNR să amâne pentru T1 2017 startul procesului de întărire a politicii (faţă de estimarea actuală a băncii pentru 4 noiembrie), dar multe depind şi de reacţia BCE şi a băncilor centrale regionale