De altfel, se ştie că leul are regim de fluctuaţie controlată şi nu liberă, lucru subliniat de multe ori de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În 2007, când cursul ajunsese la minimul absolut de 3,1 lei/euro, consilierul BNR Lucian Croitoru a delcarat că BNR a cumpărat circa 10 miliarde de euro pentru a nu lăsa moneda naţională să continue să se întărească. Când a apărut criza şi presiunile de depreciere asupra leului au devenit puternice, operaţiunile s-au inversat, iar BNR a vândut valută.
Ce va fi spre finele anului
Anul acesta, stabilitatea leului pare să se fi datorat mai degrabă lipsei de interes din partea capitalurilor speculative, potrivit lui Vlad Muscalu, economist al ING Bank România.
Nivelul rezervelor valutare din luna ianuarie a indicat că leul a ratat aprecierea de care s-au bucurat multe din activele riscante din zonă, fără să fi fost vorba de o intervenţie a Băncii Naţionale.
ING estima recent că România ar putea relua creşterea economică din a doua jumătate a anului, ceea ce ar putea conduce leul la un nivel de 4,25 lei/euro, pe final de an. Cu toate astea, dar recentele date privind sentimentul investitorilor indică faptul că există riscuri ca această cotaţie să ajungă al un nivel mai ridicat. Iată de ce.
Fluxurile de capital din mai multe state din zona euro (cum ar fi Austria, Grecia şi Italia) vor sta în cel mai bun caz în România, dacă nu cumva se vor întoarce în ţara de origine.
Totodată, leul va fi supus unor presiuni de depreciere din cauza problemelor politice interne care persistă până când noul guvern îşi prezintă strategia de acţiune, iar tensiunile pe piaţa financiară s-ar putea menţine mult după de situaţia se clarifică.
Totodată, BNR ar putea limita eventuale câştiguri ale leului, slăbind moneda în raport cu perechile sale valutare, dar având grijă să menţină în acelaşi timp stabilitatea financiară.
