Numărul cererilor de finanțare primite de așa-numiții „îngeri ai afacerilor“ s-a triplat de la venirea crizei, însă majoritatea sunt refuzate, atât din cauza lipsei robusteții ideei de business, cât și ca urmare a prudenței crescute a investitorilor. Și totuși, trei dintre cei mai cunoscuți finanțatori de startup-uri au pariat pe câteva proiecte o sumă totală de circa două milioane de euro.
De la venirea crizei, cei trei investitori, cunoscuți nu doar prin afacerile proprii pe care le-au lansat și dezvoltat cu succes în ultimii ani, cât și prin implicarea lor financiară în susținerea unor
„Creșterea este parțial motivată de criză. Am observat că, de la an la an, antreprenorii încep să înțeleagă din ce în ce mai bine valoarea pe care un business angel o poate aduce într-o afacere: nu doar cea materială, cât și experiența sa, contactele și sprijinul în rafinarea strategiei de afaceri“, arată Marius Ghenea, președintele FIT Distribution.
Ghenea a fost business angel în peste zece companii, investind, în total, circa patru milioane de euro în aceste proiecte. Circa 25% din această sumă a fost alocată în ultimii doi ani în patru businessuri: două magazine online (în 2009), respectiv două companii de servicii pentru industria extractivă. O piață încă imatură În România, încă nu se poate vorbi de existența unui detașament real și consistent de „îngeri“ ai afacerilor. O spun chiar reprezentanții acestei bresle.
Primele tentative de a finanța idei de afaceri datează de prin anii 2004-2005, când au apărut câțiva antreprenori români care aveau și bani și interesul de a reinvesti. „Am ajuns la o anumită profesionalizare a acestei clase de investitori tocmai spre finalul anului 2008, adică la începutul crizei financiare, iar acum suntem într-o situație ciudată în care există, teoretic, un număr mai mare de investitori, însă majoritatea acestora nu sunt foarte activi din considerente care țin de lichidități, dar și de incertitudinile aparente din mediul economico-politic românesc“, adaugă Marius Ghenea.
Potrivit acestuia, atât evaluările cât și contextul economic general actual sunt foarte volatile, ceea ce mărește considerabil riscul inerent oricărei investiții de acest gen. Printre cele mai finanțabile proiecte se numără cele din sfera serviciilor și din IT, un argument fiind acela că pot fi demarate cu investiții relativ mici. Ce se oferă și ce se acceptă„Prudența investitorilor e mai mare, aș zice mai degrabă că abia acum a intrat în normalitate. Investitorii vor să vadă mult mai mult decât idei, vor planuri robuste, eventual cu pilotări ale afacerii“, explică Florin Talpeș, proprietarul grupului Softwin. Acesta a investit, în ultima perioadă, până în 200.000 de euro în două afaceri.
„Sunt interesat în primul rând de proiecte de tehnologie, în orice zonă, inclusiv cea medicală, dar și de proiecte online“, spune acesta. „Dacă ne gândim la șomaj, constatăm că sunt mulți oameni dotați cu spirit antreprenorial, care nu l-au exersat, dar care acum sunt nevoiți cumva să ia în calcul această variantă“, adaugă Talpeș.
Greu de convins
Aceeași problemă, a consistenței ideilor de afaceri care i se prezintă, o ridică și ieșeanul Gabriel Mardarasevici, cel care a înființat, împreună cu un prieten, în 2008, o companie specializată în finanțarea startup-urilor.
„Din nefericire, proiectele pentru care mi se cerea aport de capital au fost subțiri și foarte subțiri, fiindu-ne dificil să alegem o idee pe care să o materializăm“, arată antreprenorul. Numărul solicitărilor de asociere s-a înmulțit după venirea crizei, astfel că, spre finalul lui 2009, a investit o jumătate de milion de euro în trei afaceri din zona serviciilor IT (sisteme de automatizare a clădirii).
„România nu are cultură pe antreprenoriat. Când îi este prezentat unui antreprenor o idee de afaceri, trebuie să conțină și un business-plan bine pus la punct“, subliniază omul de afaceri, menționând că primește, în medie, două-trei propuneri pe lună.
Un alt business angel cunoscut este Radu Georgescu, proprietarul companiei GeCad. Acesta a investit în ultimii doi ani peste zece milioane de euro în companiile din GeCad grup, dar și în altele din sfera IT-ului, precum siteurile rol.ro, drive-test.ro sau explorio.ro, operate de I’deea Productions la care este acționar minoritar. ”În zona IT am văzut investiții de tip seed în companii online și software , iar în 2009 și 2010, investitorii au fost mai prudenți și au fost interesați aproape în exclusivitate de companii profitabile”, spune Radu Georgescu, adăugând că volumul investit a scăzut mult față de anii 2007/2008. ”Acum se fac unele dintre cele mai bune investiții pentru că, de regulă, te uiți ca firma să fie profitabilă, iar dacă e profitabilă acum, peste trei-patru ani când vei dori să faci un exit va sta foarte bine”, explică acesta.
Tot în sfera online a investit și Octavian Bădescu, proprietarul Sameday Courier. Banii câștigați în ultimii ani din diferite exituri au fost investiți o parte în proiecte online, a căror investiții a fost de câteva zeci de mii de euro. Însă urmează și lansarea câtorva magazine virtuale. ”Se pot realiza investiții și cu sume mai mici, însă, dacă cineva vrea să înceapă o afacere ar trebui să dispună de o sumă medie de 50.000 de euro”, spune acesta.
Familiarizat cu investiții de tip business angel, Teo Păduraru, cel care până de curând a deținut compania producătoare de sandvishuri, Kingwhich, a reușit să scoată din exituri din afaceri business angel câteva sute de milioane de euro, în vreme ce investițiile nu au depășit 150.000 de euro. ”La capitolul acesta am stat tot timpul bine, și nu am ieșit în pierdere”, spune Teo Păduraru care în prezent a investit în distribuția produselor Dyson în România.
