Când ajungi să iei decizia înghețării prețurilor carburanților înseamnă că situația este foarte gravă. Pentru cei din Guvern ca și pentru cei care simt că o tot mai mare parte din venituri se duce pe benzină și motorină, prețul actual al combustibililor ar putea, eventual, să justifice o astfel de decizie. Însă efectele unei astfel de decizii sunt mult mai serioase decât se poate vedea în termenii unei abordări populiste, iar argumentele pe care se sprijină trebuie să fie inatacabile.
La un moment dat, peste întreg scandalul de la începutul anului legat de scumpirea peste așteptări a combustibililor, se cam așternuse liniștea. Oamenii renunțaseră la proteste, iar petroliștii ­și-au văzut de treabă, adică au mai scumpit de câteva ori carburanții.
Ineficiența energetică doare mai tare
Mișcările de prețuri și-au găsit justificări pe piețele internaționale: turbulențele din Orientul Mijlociu și din nordul Africii au provocat scumpiri la majoritatea produselor, nu doar la petrol. Recent, am văzut cum au crescut foarte mult prețurile la cacao și la cauciuc, tot ca urmare a încleștărilor sociale sau a problemelor climatice. La care se adaugă, desigur, creșterea cererii din state emergente precum China și aversiunea la risc, ­exacerbată de problemele economice ale SUA și Europei.
Înainte de a vedea care sunt efectele unei eventuale înghețări a prețului la pompă, trebuie să vedem care este oportunitatea luării unei asemenea decizii. În mod logic, măsura se impune atunci când este estimată o nouă creștere majoră a prețurilor materiilor prime; în acest caz, petrolul. Numai că, după ce a ajuns la circa 110 dolari, barilul de țiței WTI (benchmarkul la nivel mondială) a coborât puțin, iar acum pare că s-a stabilizat în „tunelul“ 100-110 dolari.
„Deocamdată, nu avem motive pentru a lua o astfel de măsură“, a declarat Theodor Stolojan pentru RFI, adăugând: „Guvernul trebuie să răspundă la îngrijorările populației și, în consecință, trebuie să facă analize.“ Adică ceea ce n-a făcut până acum.
Dar iată cum stau lucrurile pe piața românească. Moneda națională s-a întărit în fața dolarului cu peste 10% în acest an, ajungând până la un curs de circa 2,85 leu/dolar. Aprecierea acoperă, fie și parțial, scumpirea țițeiului de la mai puțin de 100 de dolari la 110 dolari. În orice caz, actualele prețuri la combustibili, care au urcat până la aproximativ 1,45 euro pe litru, în cazul celor mai scumpe benzine (situație la care contribuie și aprecierea leului față de moneda europeană), acoperă cotația din prezent a petrolului. Ceea ce înseamnă că înghețarea prețurilor s-ar impune doar dacă se estimează ori un nou val de scumpiri la țiței, ori un trend masiv de depreciere a leului față de dolar și euro.
Actuala conjunctură relevă cu acuitate, firește, problemele generate de ineficiența energetică. „România e o ţară care consumă, din păcate, mai multă energie decât produce şi, în consecinţă, singurul raţionament care să ajute economia românească este de a practica la energie preţurile internaţionale“, spune Theodor Stolojan, care arată că nevoia de reformare a industriei energetice autohtone este tot mai presantă.
Discuții la Comisia Europeană
Dacă premierul Emil Boc sau ministrul de finanțe, Gheorghe Ialomițianu, a făcut aceste calcule nu știm. Declarațiile făcute presei se înscriu în registrul războinic de „combatere“ a scumpirilor „nejustificate“ și de protejare a populației.
Primul-ministru a cerut Consiliului Concurenței și Departamentului de Afaceri Europene să verifice dacă se poate realiza o asemenea blocare a prețurilor. Iar „dacă răspunsul va fi pozitiv, vom găsi o soluție.“ Oricum, însă, discuțiile cu Comisia Europeană vor dura ceva timp, neputând fi finalizate în câteva ore sau zile.
„Nu vreau să formulăm noi o poziție și după aceea să începem să ne certăm pe ea cu Comisia Europeană, ci vrem ca împreună să clarificăm lucrurile“, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, care a adăugat că nu există precedente de acest gen care să dea o orientare rezoluției.
„Soluția imediată pentru reducerea cu 36,8 bani a prețului carburanților la pompă este eliminarea perceperii de TVA la accizele cuprinse în prețul carburanților, adică încetarea aplicării unei taxe la o altă taxă, ceea ce reprezintă nu numai un nonsens economic, dar și o ilegalitate“, a declarat și Ionel Blănculescu, președintele Business Intelligence.
Un efect pe care Guvernul ar trebui să îl ia în considerare este și faptul că toate scumpirile amânate în perioada (de câteva luni) de înghețare a prețului vor fi efectuate în lunile următoare. Și nu Guvernul va suporta eventualele pierderi, iar companiile petroliere vor căuta să le acopere tot pe seama populației.
Ce luăm acum pe mere, dăm la toamnă pe pere.