Ingineriile financiare si speculatiile bursiere au inceput sa se impuna in Romania ultimilor zece ani. Preluarea unei companii de la statul roman si vanzarea ei ulterioara cu un profit insemnat nu mai e un secret pentru nimeni. La fel si publicitatea excesiva facuta in jurul unui proiect care are drept scop cresterea actiunilor companiei respective.
Intre cetatenii canadieni Stephen G. Roman si Frank Timis exista cel putin doua lucruri in comun. Ambii sunt la origine romani din Ardeal si incearca sa faca afaceri de sute de milioane de dolari (cel putin asa spun) in tara de unde au plecat (primul la Oltchim Ramnicu Valcea, iar cel de-al doilea la Rosia Montana). Ba mai mult, pentru ca lucrurile sa mearga in tandem, cei doi oameni de afaceri au lansat aproape in acelasi timp campanii puternice de convingere a investitorilor de peste Ocean sa investeasca in Romania. Mesajul este unul simplu „oferim profituri uriase contra unor investitii minime”. Nu-i asa ca totul suna destul de familiar? Stephen Roman este primul care a esuat. Amanarile succesive ale platii actiunilor de la Oltchim au aratat ca avem in fata un investitor care a preluat o afacere pentru a o revinde ulterior.
Frank Timis a aparut pe piata romaneasca acum cativa ani cand, spre surprinderea tuturor, a anuntat ca a descoperit un zacamant imens de aur in zona Rosia Montana, langa Deva. El spunea atunci ca, pana in momentul in care se va ajunge la extractia propriu-zisa a zacamantului, estimat la 250 de tone de aur (aproape doua miliarde de dolari), va investi in acest proiect peste 295 milioane de dolari. Bani pe care bineinteles ca nici Timis, nici asociatii sai nu ii aveau.
Aici intervine campania mediatica. In ultimul an, Gabriel Resources a lansat nu mai putin de 32 de comunicate de presa si comunicate catre investitorii canadieni. De fiecare data, compania canadiana anunta trecerea la un nou stadiu de dezvoltare a proiectului de la Rosia Montana, de la studii de prefezabilitate la anunturi privind evolutia discutiilor cu statul roman. Totul a culminat la data de 29 septembrie 2000, o data cu cotarea actiunilor companiei la bursa din Toronto. Practic, pentru a finanta aceasta afacere, Timis s-a adresat investitorilor canadieni si europeni, indemnandu-i sa cumpere actiuni la Gabriel Resources, compania prin intermediul careia va fi facuta afacerea din Romania.
In calitate de presedinte al Consiliului de Administratie al Gabriel Resources, Timis a incercat sa convinga investitorii ca afacerea din Romania este profitabila si a anuntat ca va participa chiar el cu o parte importanta a finantarii. In afacerea de la Rosia Montana, Gabriel Resources s-a asociat cu Minvest
Deva, iar compania rezultata se numeste Rosia Montana Gold. Terenul pe care urmeaza sa fie amplasata viitoarea exploatare a fost concesionat pentru suma de 3 milioane de dolari.
Toata miza, pe Botswana
In acelasi timp, Frank Timis este unul dintre actionarii unei alte companii canadiene, European Goldfields Ltd, implicata in explorarea si exploatarea zacamintelor minerale din Romania.
Pentru proiectul minier derulat la Certej, aproape de Deva, de catre European Goldfield, firma estimeaza zacaminte de 95 de tone de aur (aproximativ 810 milioane de dolari) si peste 100 de tone de argint. „In afara proiectelor din Romania, eu mai detin un zacamant de metale pretioase in Australia si am intrat intr-un joint-venture la un zacamant din Botswana”, a declarat Frank Timis.
European Goldfields Ltd. a anuntat, la sfarsitul anului trecut, ca a obtinut 6,29 milioane de dolari canadieni dintr-un plasament privat efectuat pentru 7,40 milioane de certificate speciale de garantie pe care le-a emis. „La acest plasament privat am participat eu cu cinci milioane de dolari si trei fonduri private de investitii cu un milion de dolari”, spune Timis. Cu alte cuvinte, prima incercare de a convinge investitorii ca aurul din Romania este cat se poate de profitabil s-a soldat cu un esec lamentabil.
„Ca sa reusim in proiectele de afaceri pe care le derulam trebuie sa investim foarte mult. Deocamdata, tot profitul pe care il realizez in Australia si Botswana merge in Romania, asa ca pierderile sunt explicabile”, spune Timis, motivand pierderile inregistrate anul trecut de compania pe care o conduce.
la RoSia MOntana, InvestiTii de aproape 300 mil. USD?
Potrivit unui studiu de fezabilitate intocmit de compania canadiana, rezervele totale de minereu de la Rosia Montana sunt estimate la 225 milioane de tone, care contin 190 tone de aur si peste 1.000 de tone de argint. Exista insa si rezerve probabile de 125 tone de aur si peste 600 tone de argint. Investitiile initiale care trebuie facute pentru exploatarea minereului respectiv sunt de 295 milioane de dolari. 169,9 milioane de dolari inseamna uzina de procesare si infrastructura rutiera, 15,4 milioane de dolari costa constructia uzinei de tratare a deseurilor, 41,4 vor fi investiti in echipament minier. Costurile legate de stramutarea satenilor din Rosia Montana se apropie de 60 milioane de dolari, iar 11,3 milioane sunt necesari pentru inceperea productiei. Productia anuala a Rosia Montana Gold Corporation ar trebui sa fie de 26 tone de aur si 126 tone de argint. Statul roman va incasa o redeventa anuala de 2% din valoarea productiei brute, dar compania mixta nu va plati impozit pe profit timp de opt ani si va fi scutita de plata taxelor vamale pentru tehnologia importata.