Globalizarea pieţei muncii a transformat complet profesia de inginer, depărtându-l pe acesta de zona analitică. Abilităţile foarte bune de comunicare, de relaţionare şi antreprenoriale au devenit cerinţe esenţiale la angajare. Cum răspund universităţile şi firmele noilor cerinţe? Întrebat de către Nicolae Iorga ce poate oferi un inginer în politică, Ionel Brătianu a răspuns sec: „Măsura, domnule Iorga, măsura!“ Câţiva zece de ani mai târziu, cererea de ingin
Globalizarea pieţei muncii a transformat complet profesia de inginer, depărtându-l pe acesta de zona analitică. Abilităţile foarte bune de comunicare, de relaţionare şi antreprenoriale au devenit cerinţe esenţiale la angajare. Cum răspund universităţile şi firmele noilor cerinţe?
Întrebat de către Nicolae Iorga ce poate oferi un inginer în politică, Ionel Brătianu a răspuns sec: „Măsura, domnule Iorga, măsura!“ Câţiva zece de ani mai târziu, cererea de ingineri pregătiţi la standarde internaţionale a ajuns tot mai mare şi, în consecinţă, competiţia dintre firme pentru a-i atrage pe cei mai buni este în creştere. Acest trend se datorează în special faptului că facultăţile tehnice încă nu ţin pasul cu ritmul procesului de globalizare, care schimbă modul în care sunt proiectate, fabricate şi comercializate noile produse şi servicii. Deşi în prezent este nevoie de o forţă de muncă mult mai sofisticată decât în trecut, multe universităţi încă pregătesc absolvenţi care nu au abilităţile cerute pe noua piaţă a muncii. Acest fapt creează, la nivel mondial, o criză de specialişti foarte bine pregătiţi. Pentru a schimba situaţia şi a îmbunătăţi educaţia tehnică, firmele şi universităţile intră în parteneriate internaţionale.
O astfel de alianţă a fost definită prin iniţiativa firmei germane Continental AG, care a convins opt universităţi prestigioase din şase ţări să i se alăture într-un proiect denumit Global Engineering Excellence, cu scopul de a creşte calitatea educaţiei tehnice.
Pentru universităţi, beneficiile acestui parteneriat sunt evidente, întrucât pot dezvolta studenţilor abilităţile cerute de piaţa muncii, mult mai bine în acest mod. „Cel mai mare avantaj din colaborarea cu Continental va fi că firma va înfiinţa un program de practică internaţional, prin care studenţii noştri vor putea face un stagiu de practică care se va ţine atât în SUA, cât şi în Europa şi o parte în Asia“, spune profesorul Reiner Anderl, vicepreşedinte al Technische Universitat Darmstadt, din Germania. Acesta adaugă că un alt beneficiu pentru studenţii săi este că vor avea posibilitatea să studieze în facultăţile partenere din străinătate pentru anumite perioade de timp, iar cursurile vor fi recunoscute în propria lor universitate.
Membrii alianţei şi-au propus să realizeze mai multe proiecte comune, dar au elaborat şi un studiu prin care au identificat calităţile pe care trebuie să le aibă noii ingineri pe piaţa muncii. „Pentru noi, un beneficiu foarte important este faptul că am participat la acest studiu. Informaţiile obţinute din acesta sunt foarte valoroase pentru extinderea activităţilor noastre internaţionale“, spune Jack Lohmann, prorector la Georgia Institute of Technology.
Astfel de alianţe nu sunt benefice numai pentru universităţi. Şi firmele câştigă, pentru că în acest mod atrag cei mai buni specialişti încă din timpul facultăţii şi, în acelaşi timp, cresc nivelul de pregătire practică al absolvenţilor.
Conform studiului Global Engineering Excellence, care a fost făcut public săptămâna trecută la Frankfurt, noul inginer trebuie să aibă mai multe abilităţi care în trecut nu erau esenţiale şi pe care multe facultăţi nu le dezvoltă încă foarte bine. El trebuie să aibă, în primul rând, abilităţi excelente de comunicare şi relaţionare pentru a putea face faţă foarte bine muncii, tot mai frecvent în echipe multinaţionale. Acesta trebuie să înţeleagă foarte bine piaţa globală atât din punct de vedere economic, cât şi cultural. În acelaşi timp, trebuie să aibă o viziune globală, atunci când proiectează produsele, şi spirit antreprenorial pentru pentru a dezvolta proiecte viabile din punct de vedere economic. În plus, trebuie să fie flexibil, pentru a lucra în locul de pe glob unde companiile transnaţionale au nevoie de el pentru diverse proiecte.
Formarea de parteneriate internaţionale, în scopul de a creşte calitatea absolvenţilor şi a profesorilor, a fost deprinsă şi de universităţile din România. „Avem acorduri de cooperare cu 124 universităţi din Europa, SUA, Canada, China, Japonia etc. Acestea favorizează desfăşurarea de către studenţi a unor perioade de studii de trei-patru luni la o universitate parteneră, cu recunoaşterea reciprocă a studiilor“, declară prof. dr. ing. Marian Gheorghe, prorector al Universităţii Politehnice Bucureşti. Creşterea nivelului profesional al inginerilor din România este sprijinită şi de firmele multinaţionale, care au realizat investiţii majore în ţara noastră. „Încă din 1992, Alcatel România are un centru de formare profesională propriu, care asigură pregătirea la cele mai înalte standarde internaţionale, atât a angajaţilor proprii, cât şi a personalului partenerilor noştri de afaceri“, declară oficialii companiei. Aceştia adaugă că la Alcatel University Timişoara au pregătit până în prezent aproape 20.000 de stagiari din peste 80 de ţări.
Şi firma Continental, de la intrarea pe piaţa românească, în 1998, a creat parteneriate cu Universitatea Politehnică din Timişoara şi Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, pentru a oferi oportunităţi de dezvoltare studenţilor şi angajaţilor proprii. „Din studiile noastre, am constatat că numai 1,7% din studenţii români au studiat în străinătate şi numai 43% din studenţi au experienţă practică în România“, spune Thomas Sattelberger. Aşa că firma germană a oferit stagii de practică pentru a îmbunătăţi situaţia.
Numărul firmelor care oferă astfel de programe este de aşteptat să crească în România, întrucât specialiştii de nivel internaţional sunt tot mai greu de recrutat în ţara noastră. Astfel de stagii de perfecţionare vor fi folosite ca o veritabilă armă pentru a recruta cei mai buni specialişti. n
Ingineri globali
«Marea majoritate a inginerilor vor lucra în secolul acesta în întreprinderi integrate şi vor trebui să rezolve probleme de complexitate globală.»
Charles Vest, preşedintele Academiei Naţionale de Inginerie din SUA
SUNT LA MODĂ ALIANŢELE
Continental AG a iniţiat o alianţă cu opt universităţi situate pe patru continente. Firma germană intenţionează să atragă în această alianţă mai multe universităţi, dar şi alte companii multinaţionale. Universităţile sunt:
Escola Politecnica da Universidade de Sao Paulo Universitatea braziliană a fost înfiinţată în 1893. Are un număr de studenţi internaţionali de sub 1%.
Swiss Federal Institute of Technology Zürich Este una dintre cele două universităţi naţionale de inginerie şi ştiinţă din Elveţia. Fondată în 1855.
Georgia Institute of Technology A fost fondată în 1885. Are studenţi din 128 de ţări. Cei mai mulţi, circa 700, provin din India.
Massachusetts Instutute of Technology Este singura universitate privată care face parte din această alianţă. MIT a fost fondat
în 1861.
universitatea Jiao Tong Shanghai Este a doua universitate ca vechime din China. A fost fondată în anul 1896. SJTU are 38.000 de studenţi
Technische Universitat Darmstadt Este una dintre cele mai bune universităţi europene. A fost fondată în 1877. Are circa 17.000 de studenţi.
Universitatea Tsinghua A fost fondată în 1911. Universitatea chineză are peste 32.100 de studenţi, din care 5.000 sunt doctoranzi.
Universitatea din Tokyo A fost prima universitate naţională din Japonia. În prezent, are peste 2.000 de studenţi internaţionali. A fost fondată în 1877.