Bianca Szekely, inginer horticol cu o experință de peste 16 ani și evaluator de daune la AGRA Asigurări, trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de incendii de vegetație din cauza secetei și a caniculei extreme.
Unele culturi sunt asigurate în fața acestui risc, iar proprietarii primesc despăgubiri, în măsura în care specialiștii le avizează, dar este nevoie de politici agricole la nivel național cu ajutorul cărora să se refacă întreg sistemul de irigații, atât la nivelul resursei de apă, cât și pe partea utilizării energiilor regenerabile, consideră specialistul.
Inginerul horticol Bianca Szekely este unul dintre oamenii chemați să evalueze daunele produse asupra suprafețelor asigurate la compania specializată oferte pentru agricultori, de la asigurarea în fața furtunilor și grindinei, până la cele pentru indexul de secetă, chiar și incendii produse din această cauză.
Cum afectează seceta pedologică agricultura în România
Anul agricol 2021-2022 a adus multe provocări pentru majoritatea fermierilor din țară, din cauza secetei pedologice prelungite, care nu a afectat doar culturile de toamnă, precum grâu, orz, rapiţă, ci şi culturile de primăvară, cu precădere cele de floarea-soarelui şi porumb. Și asta după ce, potrivit datelor asigurătorului, în anul agricol 2019 – 2020 seceta extremă a făcut ravagii asupra culturilor în multe zone ale României, afectând circa 2,2 milioane de hectare de teren arabil, ceea ce reprezintă aproape un sfert din suprafața arabilă a țării, cu cel mai mare deficit de precipitații s-a înregistrat în zona de sud-est, Moldova și Dobrogea.
Mai mult, anul trecut societatea dedicată exclusiv asigurărilor agricole a avut un numărul dublu de avizări de daune comparativ cu anul 2020, în timp ce numărul polițelor de asigurare emise a crescut cu circa 20-30%
„Pe lângă seceta pedologică, cea mai mare provocare a fost creșterea prețurilor la inputuri, acea criză a îngrășămintelor, alături de creșterea prețurilor la combustibili și alte consumabile. Conflictul geopolitic din vecinătatea noastră a condus, de asemenea, la aceste creșteri ale prețurilor, iar fermierii care nu au suficientă putere financiară ca să susțină aceste schimbări, vor întâmpina probleme în continuarea activității economice”, spune Bianca Szekely.
România se confruntă în ultimii ani cu o secetă pedologică pe suprafețe mari, spune inginerul horticol Bianca Szekely. Asta înseamnă că întreaga cantitate de apă din sol este insuficientă pentru a asigura un an agricol optim.
„Din cauza secetei pedologice, producțiile scad, impactând automat și veniturile fermierilor, iar o parte dintre aceștia se găsesc în imposibilitatea de a-și menține activitatea. Și în România climatul devine tot mai arid și încet, încet, în partea de vest, avem în fiecare an seceta prezentă, mai ales în zonele cu terenuri nisipoase.
Este nevoie de investiții foarte mari în sisteme de irigații performante, care nu se pot face la nivel local, ci ar trebui făcute zonal. Sunt foarte puțini fermieri care pot susține independent investiții în sisteme de irigații. Este nevoie de politici agricole la nivel național cu ajutorul cărora să se refacă întreg sistemul de irigații, atât la nivelul resursei de apă, cât și pe partea utilizării energiilor regenerabile.”, explică inginerul Bianca Szekely.
Cele mai avizate daune anul acesta
Bianca Szekely este evaluator de daune la compania de asifgurare încă din 2917 și în prezent coordonează echipele specializate pe zona de Vest a țării. „În anul 2022 s-a înregistrat o creștere a incendiilor de vegetație din cauza secetei și a caniculei extreme, apărând foarte multe incendii în perioada de recoltare, provocate fie de utilaje, fie de arderea miriștilor și a vegetației uscate.
Au fost avizate daune provocate de grindină precum și daune multiple, succesive, cauzate atât de grindină cât și de furtună și ploi torențiale”, a explicat Bianca Szekely.
Fermierii, deschiși spre digitalizare
Potrivit Comisiei Europene, întregul continent este afectat de schimbările climei din ultimii ani, iar principala cauză a acestor schimbări este reprezentată de creşterea uriaşă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Agricultura rămâne mult mai vulnerabilă la schimbările climatice decât alte sectoare economice deoarece este foarte expusă fenomenelor meteo. Nu se pot face culturi mari în spații protejate, așa cum este cazul culturilor horticole. Acest lucru aduce automat un risc foarte mare pentru agricultură. Una dintre soluțiile de adaptare la aceste schimbări climatice ar fi gestionarea eficientă a terenurilor agricole.
În timp, poate vom putea schimba tipurile de culturi pentru a ne adapta noilor cerințe climatice. Spre exemplu, dacă avem secetă să căutăm niște plante care se pot adapta mult mai ușor lipsei apei din sol. Trebuie să folosim eficient solul, să plantăm la densități mai mici pentru a folosi mai eficient rezerva de apă si nutrienți din sol”, atrage atenția aceasta.
Potrivi inginerului agricol, o altă soluție pentru adaptarea la schimbările climatice este digitalizarea procesului agricol, iar fermierii sunt deschiși spre inovare.
„Încet, încet, toată lumea începe să achiziționeze echipamente digitale. Acest lucru ajută la reducerea costurilor, oferind totodată un randament mult mai bun fermierilor. Tinerii fermieri sunt printre cei mai deschiși și integrează cu succes ajutorul oferit de tehnologie în activitatea cotidiană”, mai spune Bianca Szekely.