Guvernul de la Washington este preocupat de o eventuală oprire a livrărilor de gaze rusești către Europa în cazul în care un conflict izbucnește între Rusia și Ucraina. Autoritățile americane au discutat deja cu mai multe companii internaționale din domeniu despre posibile soluții la această problemă.
Administrația Biden a purtat discuții cu mai multe companii internaționale din energie în ceea ce privește furnizarea de urgență a gazelor naturale către Europa în cazul unui eventual conflict dintre Rusia și Ucraina.
Există temeri că Rusia ar pregăti un nou atac în Ucraina, iar statele europene, dependente de importurile de gaze rusești, ar putea fi afectate de stoparea acestor livrări.
Surse din domeniu au declarat pentru Reuters că rezervele globale de gaze naturale sunt limitate și nu ar putea să compenseze volumul mare exportat de Rusia în cazul în care livrările ar înceta.
România a important mai multe gaze în 2021
România a importat, în primele 11 luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,503 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 67,4% (1,008 milioane tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,6 milioane tep, fiind cu 0,4% (28.900 tep) sub cea din perioada ianuarie-noiembrie 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.
Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).
Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.
Creșteri record la energia electrică
De asemenea, creşterea cotaţiilor la gaze şi drepturi de emisii de CO2 în Europa, în 2021, a provocat o majorare fără precedent a preţurilor angro la electricitate, care au ajuns să fie de patru ori mai mari comparativ cu cei cinci ani anteriori în Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie.
Creşterea a fost generalizată în toate marile economii avansate, astfel că, potrivit indicelui Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), majorarea a fost de 64% dacă se compară cu această perioadă de referinţă, dar în nicio regiune atât de „exagerată” ca în Europa Occidentală.
În raportul său semestrial privind pieţele de electricitate, publicat vineri, IEA semnalează că în ţările nord-europene preţurile angro au fost în ultimul trimestru din 2021 aproape triple faţă de cele din ultimele trei luni din anii 2016-2020. Dar, cu o medie de 96 de euro pe MWh, preţurile din această regiune au rămas la jumătate faţă de cele din Europa Occidentală.