Olli Rehn, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a vorbit despre rata inflației și despre ce s-ar putea întâmpla în următoarea perioadă dacă lucrurile vor continua într-un mod similar.

Astfel, potrivit oficialului de la BCE, creşterea inflaţiei în zona euro încă este în cea mai mare parte temporară, dar gospodăriile şi firmele vor începe să-şi majoreze previziunile de preţ dacă fenomenul va dura mai mult, transmite Reuters.

De menționat este faptul că precizările acestuia vin în contextul în care rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Astfel, analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi investitori.

Totodată, potrivit unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august. Trebuie subliniat faptul că acesta este cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2008 şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 3,3% în septembrie.

„Dacă acest nivel ridicat al inflaţiei va dura mai mult timp, va avea probabil un efect mai amplu asupra prognozelor privind inflaţia”, a explicat Rehn, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei.

Previziunile prețurilor încep să crească

Oficialul a mai adăugat că atât sectorul industrial cât și cel de retail au înregistrat o previziune diferită în ultimele luni.

„Într-adevăr, previziunile de preţ pentru următoarele trei luni, atât în sectorul industrial cât şi în retail, au început să crească, pe fondul acestor presiuni temporare asupra preţurilor. Unii factori care au dus la majorarea inflaţiei s-au dovedit a fi mai persistenţi decât s-a crezut anterior, dar există totuşi indicii că majorarea preţurilor se atenuează”, a mai spus acesta.

El a mai menționat că atunci când sunt analizate ateptările pe un termen mai lung există o tendință crescătoare.

„Când analizăm aşteptările pentru un termen mai îndelungat, nu există o tendinţă crescătoare, iar inflaţia de bază din zona euro încă este la un nivel redus. Creşterea salariilor încă este sub media de dinaintea pandemiei, în pofida deficitului semnificativ de angajaţi”, a apreciat oficialul BCE.

Amintim faptul că în luna iulie, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie „mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

Pe de altă parte, recent Banca Centrală Europeană a revizuit în creştere proiecţiile privind inflaţia, pe fondul unei redresări mai rapide decât se estima, în urma pandemiei.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, declara atunci că deşi perspectivele privind inflaţia în acest an au fost revizuite în creştere, depăşind ţinta de 2% a BCE, actuala majorare este aşteptată să fie temporară, iar pe termen mediu inflaţia va fi sub 2%.

În ceea ce privește rata inflației din zona euro, aceasta ar urma să se situeze anul acesta 2,2%, depăşind ţinta de 2% a BCE, şi în creştere faţă de nivelul de 1,9% previzionat în iunie.

Actuala creştere a inflaţiei este rezultatul unor factori temporari, cum ar fi preţurile mai ridicate la energie, a explicat Lagarde, astfel încât inflaţia va scădea anul viitor la 1,7%, faţă de nivelul de 1,5% previzionat în iunie.

În 2023, inflaţia ar urma să se situeze la 1,5%, uşor peste nivelul de 1,4% previzionat în iunie.