IBM 5 in 5 se bazează pe tendinţele pieţei şi ale societăţii, precum şi pe tehnologiile emergente din cadrul laboratorelor R&D IBM din întreaga lume, capabile să facă aceste transformări posibile.
IBM 5 in 5 de anul acesta explorează inovaţii care vor reprezenta bazele următoarei ere de calcul, pe care IBM o descrie ca fiind epoca sistemelor cognitive. Această nouă generaţie de maşini va învăţa, se va adapta, va simţi şi va începe să experimenteze lumea exact cum este în realitate. Predicţiile de anul acesta se concentrează cu precădere pe un element al noii ere: abiliatea computerelor de a imita simţurile umane – în stilul propriu, pentru a vedea, mirosi, atinge, gusta şi auzi.
Aceste capabilităţi de detecţie ne vor ajuta să devenim mai conştienţi, mai productivi şi să gândim – nu vor gândi în locul nostru. Sistemele de calcul cognitive ne vor ajuta să parcurgem complexitatea, să ţinem pasul cu viteza informaţiei, să luăm decizii mai bine documentate, să ne îmbunătăţim sănătatea şi standardul de viaţă, să ne îmbogăţim vieţile şi să depăşim variate tipuri de bariere – inclusiv distanţe geografice, lingvistice, costuri şi inaccesibilitate.
„Oamenii de ştiinţă IBM din întreaga lume colaborează pentru a dobândi avansuri tehnologice care vor ajuta computerele să dea un sens lumii din jurul lor”, a declarat Bernie Meyerson, IBM Fellow şi VP of Innovation. „La fel cum creierul uman se bazează pe interacţiunea cu lumea, folosind multiple simţuri, prin combinarea acestor descoperiri, sistemele cognitive vor deveni mai valoroase şi ne vor ajuta să rezolvăm unele dintre cele mai complicate provocări.”
Cinci previziuni care vor defini viitorul:
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/Gg3tmZrwbDs" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Atingere: Veţi fi capabil să atingeţi prin intermediul telefonului
Imaginaţi-vă utilizarea smartphone-ului pentru achiziţionarea rochiei de nuntă, având posibilitatea de a simţi satinul sau mătasea rochiei, dantela de pe voal, totul de pe suprafaţa ecranului. Sau să simţiţi marginile şi împletiturile unei pături realizată de un artizan aflat la jumătatea opusă a Globului. În cinci ani, industrii precum comerţul cu amănuntul vor fi transformate de abilitatea de a „atinge” un produs prin intermediul telefonului mobil.
Oamenii de ştiinţă IBM dezvoltă aplicaţii pentru comerţ, asistenţă medicală şi alte sectoare, folosind tehnologii „haptic”, senzori infraroşii şi senzori sensibili la presiune, pentru a simula atingerea unor materiale, precum ţesătura şi textura dintr-un produs – ca și cum un cumpărător ar atinge cu degetul imaginea unui articol afişat pe imaginea unui dispozitiv mobil. Utilizând capabilităţile de vibraţie ale telefonului, fiecare obiect va avea un set unic de modele de vibraţii, care reprezintă experienţa senzorială: modele scurte şi rapide sau şiruri de caractere mai lungi şi mai puternice de vibraţii. Modelul vibraţiilor va diferenţia mătasea de in sau bumbac, ajutând simularea senzaţiei fizice de atingere a materialului.
Utilizările actuale ale tehnologiilor tactile şi grafice în industria jocurilor video, oferă utilizatorului o experienţă într-un mediu simulat. Oportunitatea şi provocarea sunt de a face omniprezentă tehnologia în experienţele cotidiene. Această tehnologie va deveni omniprezentă în viaţa de zi cu zi, transformând telefoanele mobile în instrumente de interacţiune naturală şi intuitivă cu lumea din jurul nostru.
Vedere: Un pixel va valora cât o mie de cuvinte
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/YwfJVwknvRo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
În fiecare an se fac 500 miliarde de fotografii (1). 72 de ore de videoclip sunt încărcate în fiecare minut pe Youtube (2). Piaţa medicală de diagnosticare imagistică va creşte la nivel mondial până la 26.6 miliarde de dolari până în 2016.
Computerele din ziua de azi înţeleg imaginile datorită textului folosit în etichetare sau în titlu; majoritatea informaţiilor – conţinutul efectiv al imaginii – este un mister.
În următorii cinci ani, sistemele vor fi capabile, pe lângă privirea şi recunoaşterea conţinutului imaginilor şi a datelor video, să dea un înţeles pixelilor, similar cu modul de privire şi interpretare al oamenilor. În viitor, capabilităţile „brain-like” vor permite computerelor să analizeze caracteristici, cum ar fi culoarea, textura sau informaţiile importante şi să extragă înţelesuri din elemente media vizuale. Acest lucru va avea un impact profund asupra industriilor – industria medicală, comerţul cu amănuntul şi agricultura.
În cinci ani, aceste capabilităţi vor fi puse în aplicare în domeniul asistenţei medicale, dând un sens volumelor masive de informaţii, cum sunt RMN-urile, scanările CT, razele X şi imaginile cu ultrasunete și captând informaţii adaptate special anatomiilor şi patologiilor. Esenţa acestor imagini, poate fi subtilă sau invizibilă pentru ochiul uman şi necesită măsurători atente. Prin capacitatea de a deosebi lucrurile căutate în imagini – cum ar fi diferenţierea ţesutului sănătos de cel bolnav – şi corelarea cu înregistrările de la pacienţi şi din literatura ştiinţifică, sistemele care pot „vedea” vor ajuta doctorii să detecteze probleme medicale cu o viteză şi precizie sporită.
Auz: Computerele vor „auzi” ceea ce contează
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/-oKfWIgDTFs" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
V-aţi dorit vreodată să înţelegeţi sunetele din jurul dumneavoastră şi să dați un sens la ceea ce nu este rostit?
În următorii cinci ani, un sistem distribuit de senzori inteligenți va detecta elemente de sunet, precum presiunea acustică, vibrațiile și undele sonore la frecvențe diferite. Acesta va interpreta aceste date pentru a prezice căderea copacilor sau iminența unei alunecări de teren. Un astfel de sistem va „asculta” mișcările împrejurimilor, „stresul” dintr-un material, pentru a ne avertiza de pericolele iminente.
Senzorii vor detecta sunetele prime, la fel ca și creierul uman. Un sistem care primește aceste date va lua în considerare alte „modalități”, cum ar fi informațiile vizuale sau tactile, și va clasifica și interpreta sunetele pe baza celor învățate. Atunci când sunt detectate sunete noi, sistemul va formula concluzii pe baza cunoștiințelor anterioare și pe baza abilității de recunoaștere a diferitelor modele.
De exemplu, „limbajul unui copil” va fi perceput ca o limbă, exprimând părinților sau doctorilor ce încearcă un copil să comunice. Sunetele pot fi un mecanism declanșator pentru intepretarea comportamentului sau nevoilor unui copil. Prin deprinderea înțelesului sunetelor unui copil –indiferent dacă undele sonore indică că îi este foame, cald, că este obosit sau bolnav- un sistem sofisticat de recunoaștere a vorbirii va corela sunetele cu alte informații senzoriale sau fiziologice, cum sunt ritmul cardiac, pulsul și temperatura.
În următorii cinci ani, prin deprinderea emoției și prin capacitatea de a da un sens stării de spirit, sistemele vor identifica aspectele unei conversații și vor analiza importanța, tonul și ezitarea, pentru a ne ajuta să avem dialoguri mai productive care ar putea îmbunătăți interacțiunile cu clienții din cadrul call center-urilor sau ne vor permite să interacționăm perfect cu culturi diferite.
Astăzi, oamenii de știință IBM au început să capteze niveluri de zgomot subacvatice în Golful Galway, Irlanda, pentru a înțelege sunetele și vibrațiile mașinilor de conversie a energiei valurilor și impactul asupra vieții marine, prin utilizarea unor senzori subacvatici care surprind undele sonore și le transmit la un sistem de primire care urmează să le analizeze.
Gust: Papilele gustative digitale vă vor ajuta să mâncaţi mai inteligent
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/DNz23XXLa1E" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Ce s-ar întâmpla dacă am putea da un gust delicios și sănătos alimentelor, folosind un alt tip de sistem de calcul, construit pentru creativitate?
Cercetătorii IBM lucrează la dezvoltarea unui sistem de calcul care experimentează aroma, sistem ce va fi utilizat de bucătari pentru a crea rețete noi și gustoase. Acesta va „despica” ingredientele până la nivel molecular și va amesteca chimia compușilor alimentari cu psihologia din spatele preferințelor oamenilor în materie de arome și mirosuri. Prin compararea acestor milioane de rețete, sistemul va fi capabil să creeze noi arome care să combine, spre exemplu castanele coapte cu alte alimente: sfeclă coaptă, caviar proaspăt sau șuncă uscată.
De asemenea, un sistem ca acesta poate fi folosit pentru a ne ajuta să mâncăm sănătos, creând noi combinații de arome care ne vor face, spre exemplu, să alegem legume proaspete în detrimentul chips-urilor.
Computerul va fi capabil să folosească algoritmi pentru a determina structura chimică exactă a produselor alimentare și pentru a înțelege de ce oamenii preferă anumite gusturi. Acești algoritmi vor examina modul în care substanțele chimice interacționează între ele, complexitatea moleculară a compușilor de aromă și structura acestora, folosind informația, împreună cu modelele de percepție pentru a prezice atracția pentru anumite arome.
Nu numai că va face alimentele mai sănătoase și mai gutoase – de asemenea, ne va surprinde cu asocieri neobișnuite de alimente concepute pentru a maximiza experiența de gusturi și arome. În cazul persoanelor cu nevoi nutriționale speciale, cum sunt persoanele cu diabet zaharat, se vor dezvolta arome și rețete pentru a păstra nivelul de zahăr din sânge în limitele normale, rețete care vor satisface și nevoile acestora pentru gusturi dulci.
Miros: Calculatoarele vor avea un simţ al mirosului
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/RYkSvNKdyBM" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
În următorii cinci ani, senzori mici încorporați în computer sau în telefonul mobil, vor detecta eventualele răceli sau afecțiuni. Prin analizarea mirosurilor, biomarkerilor și a miilor de molecule din respirația umană, medicii vor avea un ajutor important în ceea ce privește diagnosticarea și monitorizarea bolilor – afecțiuni ale ficatului și rinichilor, diabetul zaharat, astm și epilepsie – prin detectarea mirosurilor normale și a celor contaminate.
În prezent, oamenii de știință IBM lucreză la detectarea condițiilor de mediu și a gazelor pentru a ajuta la conservarea operelor de artă. Această inovație începe să fie aplicată pentru a aborda igiena în centrele medicale, una din cele mai mari provocări din domeniul medical. De exemplu, bacteriile rezistente la antibiotice, cum este Stafilococul auriu – rezistent la Meticilina (MRSA), întâlnit pe piele și ușor transmisibil. În 2005, acesta a fost asociat cu 19,000 decese în spitalele din Statele Unite. O modalitate de combatere a MRSA din instituțiile medicale este asigurarea respectării normelor de igienă de către personalul medical. În următorii cinci ani, IBM va „mirosi” suprafețele pentru a ajuta dezinfectanții să determine dacă încăperea a fost igienizată. Utilizând rețele wireless de „plase”, date privind substanțele chimice vor fi adunate și măsurate de senzori, care „învață” și se adaptează continuu.
Datorită progreselor privind senzorii și tehnologiile de comunicație, împreună cu sistemele de învățare, senzorii vor putea măsura date în locuri neimaginate până acum. De exemplu, sistemele informatice pot fi utilizate în agricultură pentru a „mirosi” sau analiza starea solului. În mediile urbane, această tehnologie va fi utilizată pentru a analiza problemele importante, de salubritate și de poluare – ajutând autoritățile orașelor să identifice potențialele probleme, înainte ca acestea să scape de sub control.