Dacă în septembrie 2009 rata creditelor restante și îndoielnice în total portofoliu de credite (valoare netă) era de 1,23%, în luna septembrie a anului curent, aceasta s-a dublat, ajungând la 2,67%, după ce în august atinsese nivelul de 2,17%.
Conform datelor Băncii Nationale a României (BNR), din iulie până în august, ponderea creditelor restante și îndoielnice în totalul împrumuturilor acordate s-a majorat cu 0,18 puncte procentuale, pentru ca luna imediat următoare să avanseze cu jumătate de punct procentual.
Rata riscului de credit a fost, în septembrie 2010, de 20,24%, comparativ cu 14,18% în aceeași lună a anului trecut, 17,17% – în iulie sau 17,81% – în august 2009. Indicatorul a fost calculat împărțind expunerea brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în îndoielnic şi pierdere, la totalul creditelor şi dobânzilor clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusiv elementele în afara bilanţului.
Afectați de șomaj
Lucian Anghel, economist-șef al BCR, este de părere că „motivele creșterii ratei creditelor restante sunt prelungirea recesiunii și măsurile de austeritate luate de Guvern, în special reducerea veniturilor“. Există și o anume inerție, explică economistul, se utilizează o parte din resursele acumulate în perioade mai bune, până când și acestea se epuizează. „Până la finele anului, probabil că această rată va crește în continuare, după care va urma o perioadă de stabilizare și, ulterior, îmbunătățirea indicatorilor, odată cu relansarea economică și intensificarea procesului de creditare. Momentan, soldul creditelor acordate este în scădere, iar creditele restante, în creștere sau constante, raportate la un volum total de credite mai mic determină o rată mai mare a creditelor restante“, arată economistul-șef al BCR. Conform datelor BNR, județul cu cele mai mari restanțe la credite, în valoare relativă, la sfârșitul trimestrului III, a fost județul Bihor, cu o rată de 19,3% (1,2 miliarde lei restanțe, din 6,2 miliarde lei total credite acordate).
Acesta este urmat de Galați cu 12,15% credite restante. În acest judet, rata șomajului în octombrie a fost de 9,94%, una dintre cele mai ridicate din țară, iar ponderea șomerilor neindemnizați în totalul șomerilor a fost de 62,67%. Și în Bistrița-Năsăud, rata creditelor restante a fost de 12,15%.
Executările, greu de pus în aplicare
Cele mai puține credite restante, raportat la întregul portofoliu de credite, au fost înregistrate în Dâmbovița (5,15%), Vâlcea (4,85%) și Gorj (4,56%). În București, unde au fost acordate mai mult de 35% din creditele de pe intreg teritoriul țării, s-a înregistrat o rată de 6,36% credite restante, adica 5,1 miliarde lei restanțe, din 80,8 miliarde lei valoare finanțată.
Valorile creditelor restante mențio-nate se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.
Tot conform acestei formule de calcul, reiese că în septembrie 2010, valoarea creditelor restante (15,6 miliarde de lei) în total portofoliu credite (209,4 miliarde de lei) este de 7,48%, comparativ cu 6,87% în luna august și cu 3,25%, în luna septembrie a anului trecut. Creditele restante în lei însumau, în septembrie anul acesta, 7,3 miliarde lei, iar cele în valută, o valoare ceva mai ridicată – 8,3 miliarde lei, echivalent euro.
Bogdan Baltazar, analist financiar, susține că „instituțiile care execută acum obțin o sumă mică și nu își recuperează valoarea finanțată. Băncile care își merită numele discută cu clienții, eventual reeșalonează ratele. Acestea trec la executare doar atunci când nu mai au altă soluție“. Analistul consideră că „inițiative precum Ordonanța nr. 50, referitoare la creditele pentru consumatori, încurajează rău-platnicii“ și speră ca până la urmă această ordonanță să se aplice în concordanță cu directiva europeană aferentă, adică să nu se aplice retroactiv pentru împrumuturile în derulare, contractate în anii trecuți, ci doar celor care vor fi acordate de acum înainte, și să vizeze doar creditele de consum, nu și pe cele ipotecare.