Ultimele date transmise vineri de Institutul Național de Statistică arată că avansul economic a fost mai mic în 2022 decât au arătat estimările. Astfel, INS l-a revizuit în scădere la 4,7%, de la 4,8% anterior.
INS a revizuit în scădere avansul economic
Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 4,7% avansul economiei româneşti în 2022, de la 4,8% anterior, potrivit datelor provizorii 2 publicate vineri.
Produsul intern brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1%, comparativ cu trimestrul III 2022, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,5% pe seria brută şi de 4,8% pe seria ajustată sezonier.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2022 a fost de 359,725 miliarde de lei preţuri curente în timp ce, pe serie brută, PIB estimat a fost, în T4, de 419,646 miliarde de lei preţuri curente.
Pe ansamblul anului trecut, ca serie brută, produsul intern brut estimat a fost de aproximativ 1.410 miliarde de lei preţuri curente.
Conform INS, volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în activităţile de tranzacţii imobiliare (-0,4 puncte procentuale), de la 108,8% la 108,4%. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,5% la 105,3%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2022, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său de la 98% la 103,6%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său de la 97,6% la 104,8%; formarea brută de capital fix, de la +2,2% la +1,9%, ca urmare a reducerii volumului său de la 109,2% la 108%; exportul net (cu impact asupra utilizării Produsului intern brut), de la -0,8% la -0,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,4%.
Rata anuală a inflației, printre cele mai ridicate din UE
Amintim că, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în februarie până la 9,9%, de la 10% luna precedentă, dar Ungaria, Letonia, Cehia, Estonia, Polonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate în martie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În februarie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (25,8%), Letonia (20,1%), Cehia (18,4%), Estonia (17,8%), Polonia şi Lituania (ambele cu 17,2%), Slovacia (15,4%), Bulgaria (13,7%) şi România (13,4%, similar cu nivelul din ianuarie). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (4,8%), Belgia (5,4%) şi Spania (6%).
Comparativ cu ianuarie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două, şi a crescut în zece ţări.