Numărul structurilor de primire turistică a ajuns, la 31 iulie 2017, la 7.905, în creştere cu 13,8% faţă de iulie 2016 când erau 6.946. Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 34% au fost în alte localităţi şi trasee turistice, 28,7% în staţiunile din zona montană, 18,6% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 9,8% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare, 1,6% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea). 

Comunicatul mai arată că judeţul Braşov deţine cel mai mare număr de structuri de primire turistică (955 structuri de cazare), fiind urmat de Constanţa (838), Suceava (441), Harghita (409) şi Mureş (362). În schimb, judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,4%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe). 

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,5%, judeţul Braşov 8,7%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova şi Bihor (câte 3,7% fiecare), judeţul Suceava cu 3,5%. 

De asemenea, din totalul de 157.700 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2017 (exclusiv camerele din căsuţe), 97.600 (61,9%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2017 cu 3.360 în pensiunile agroturistice, cu 2.385 în hoteluri, cu 1.114 în pensiunile turistice, cu 441 în hosteluri şi cu 192 în cabane turistice. 

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2017 a fost de 343.700. Cele mai multe locuri 194.900 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 44.500 locuri, pensiunile turistice cu 34.800 locuri, vilele turistice cu 15.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri. 

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 87.900 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 80.600 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 63.900 în staţiuni din zona montană şi 36.600 în staţiuni balneare. 

Totodată, din numărul total de locuri în hoteluri, peste 70% erau clasificate cu 2 şi 3 stele, respectiv 40,5% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,3% în hoteluri cu 2 stele, 24,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 2,4% în hotelurile cu o stea şi 0,2% în hotelurile neclasificate pe stele. 

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,8% din total hoteluri) şi 2 stele (22,0%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34, iar cele cu 4 stele au fost 294 (cu 27 mai multe decât la 31 iulie 2016). 

La 31 iulie 2017 erau neclasificate pe stele 113 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 112 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (49,6% din total în anul 2017, valoare aproape similară cu anul 2016).