La 1 ianuarie 2023, populaţia după domiciliu a fost de 21,92 milioane persoane, în scădere cu 0,4% faţă de 1 ianuarie 2022. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,1%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în ultimii ani, transmite INS.
Populaţia după domiciliu a fost de 21,92 milioane de persoane la 1 ianuarie 2023
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 22% populația tânără de 0-14 ani (3893 mii față de 3175 mii persoane).
Potrivit datelor INS din 2022, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Aceasta poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. Este important să nu confundăm populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României.
Potrivit unui anunț făcut vineri de Institutul Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2023, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12304,2 mii persoane, în scădere față 1 ianuarie 2022 (0,7%); cea din mediul rural a fost de 9617,8 mii persoane, în scădere ușoară față 1 ianuarie 2022 (0,04%).
Populația feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 11224,2 mii persoane, în scădere cu 0,4% față de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 10697,7 mii persoane.
Procesul de îmbătrânire a luat amploare în ultimii ani
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2022, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,2 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118,8 la 1 ianuarie 2022 la 122,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2023.
Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,2 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2022. Vârsta mediană a fost de 42,8 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2022.
Grupa de vârstă 50-54 ani deținea cea mai mare pondere, de 8,5% la începutul anului
La 1 ianuarie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,5%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere și în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%), în timp ce în rândul persoanelor de sex masculin cea mai mare pondere a avut-o grupa de vârstă 45-49 ani (8,8%).
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,8%), 10-14 ani (5,1%) și 15-19 ani (5,2%).
De ce se spune că femeile trăiesc mai mult decât bărbații?
Peste tot în lume femeile trăiesc mai mult decât bărbații – dar acest lucru nu a fost așa dintotdeauna. Datele disponibile din alte țări (în România nu avem seturi de date pe perioade atât de lungi) arată că femeile trăiau mai puțin decât bărbații în urmă cu puține sute de ani.
Între timp, lucrurile s-au schimbat. Știm că durata de viață e afectată de factorii biologici, comportamentali și de mediu, dar nu știm cu precizie intensitatea cu care aceștia influențează cât anume trăim.
Alt motiv care a contribui la schimbare țin de anumite evidențe medicale. Bărbații fumează mai mult, de pildă. În trecut, anumite boli infecțioase afectau mai mult femeile, reducându-le speranța de viață. Dar progresele din medicină au mai ”armonizat” din diferența duratei vieții.
E drept, diferențele la nivel de țari sunt mari. În Rusia, femeile trăiesc cu 10 ani mai mult decât bărbații, în vreme ce în Bhutan diferența e mai mică de jumătate de an.
Un alt argument ține de faptul că , de exemplu, bărbații tind să aibă mai multe grăsimi în jurul organelor (au mai multă „grăsime viscerală”) în timp ce femeile tind să aibă mai multe grăsimi așezate direct sub piele („grăsime subcutanată”).