Pe 1 ianuarie 2023, datele privind populația rezidentă din România indicau o creştere cu 9.100 de persoane, față de 1 ianuarie 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pe 1 ianuarie 2023, populația rezidentă a crescut cu 9.100 persoane, față de 1 ianuarie 2022
Pe 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din România a fost de 19.051.562 persoane, în creştere cu 9.100 persoane, faţă de 1 ianuarie 2022. Populaţia urbană și populația de sex feminin sunt majoritare (52,1%, respectiv 51,4%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 122 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani a ajuns la 677.000 persoane (3.762.000 faţă de 3.085.000 persoane), în creştere faţă de 617.000 persoane la 1 ianuarie 2022. Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 55,5 la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
Pe 1 ianuarie 2023, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022
La 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.931.000 persoane, în scădere cu 0,3%, faţă 1 ianuarie 2022. Populaţia feminină a fost de 9.802.000 persoane, în scădere cu 0,01%, faţă de 1 ianuarie 2022.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022. A crescut ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a stagnat la 16,2%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120 la 122 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 55,5 la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
Pentru prima dată, fenomenul de imigrare constituie principala cauză a creşterii populaţiei ţării în anul 2022. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2022, a fost pozitiv. Numărul imigranţilor a depășit numărul emigranţilor cu puţin peste 85.000 persoane. În 2022, bărbaţii au fost majoritari în rândul emigranţilor (50,2%). În rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,3%), potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Aceasta poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. Este important să nu confundăm populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 22% populația tânără de 0-14 ani (3893 mii față de 3175 mii persoane).
În 2022, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).