Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele zece luni ale anului în curs, 2,119 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 31,4% (972.000 tep), mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 339.700 tep cărbune net, cu 208.200 tep (38%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – octombrie 2019.

Conform Strategiei Energetice, publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020).

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales arată că energia produsă din cărbune va înregistra o uşoară scădere la 15,8 TWh şi va avea o pondere de 20,6%.

Tranziția de la cărbune la gaze nu e acceptată în UE

Secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Adrian Mariciuc, a participat la dezbaterea „Cu cine reclădim şi modernizăm România?”, organizată de clubantreprenor.ro şi Piaţa Presei. Acesta a declarat că tranziția de la cărbune la gaze naturale, deşi ar putea părea o soluţie câştigătoare în România, nu este încă acceptată la nivelul Uniunii Europene, unde hidrogenul sau alţi combustibili sunt consideraţi o soluţie.

„Lucrurile nu sunt încă stabilite, pentru că, din păcate, tranziţia aceasta de la cărbune către gaz, deşi ar putea părea soluţia câştigătoare în multe cazuri în România, încă nu este acceptată la nivel european. Se doreşte altceva, nu gazul.

Şi cred că hidrogenul sau alţi combustibili ar putea fi soluţia, de aceea spun că încă aşteptăm şi încercăm să găsim cea mai bună soluţie, atât pentru specificul României, pentru că e un lucru de care trebuie să ţinem cont, dar acordul trebuie realizat la nivel european”, a afirmat Adrian Mariciuc.

Secretarul de stat a precizat că în prezent Ministerul Fondurilor Europene nu are nicio soluţie în ceea ce priveşte cogenerarea, deoarece această activitate include şi combustibili fosili, în contextul în care Green Deal şi Pactul Ecologic European pun accentul pe combustibili alternativi.