Judecătorii Mihail Udroiu și Hermina Iancu de la Înalta Curte de Casație și Justiție au scos la iveală o înșelătorie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), menită să răstoarne dosarele penale în care se aplică prescripția răspunderii penale.
Înșelătoria dezvăluită de judecătorii Mihail Udroiu și Hermina Iancu
Judecătorii Mihail Udroiu și Hermina Iancu de la Înalta Curte de Casație și Justiție dezvăluie înșelătoria de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța europeană care a emis o hotărâre menită să răstoarne dosarele penale în care se aplică prescripția răspunderii penale, conform Deciziei CCR 297/2018 (reconfirmată prin Decizia CCR 358/2022) și a Deciziei ICCJ 67/2022.
Autorii operațiunii de inducere în eroare a CJUE sunt chiar cei care au sesizat CJUE pe tema prescripției, respectiv Curtea de Apel Brașov.
Potrivit judecătorilor Mihail Urdoiu și Hermina Iancu, „folosind informațiile si explicațiile neconforme”, CA Brașov a sesizat a sesizat CJUE în cauza C-107/2023 PPU [Lin], efectul informațiilor transmise către CA Brașov fiind în sensul că decizia CCR 297/2018 si OUG 71/2022 „ar permite, cel puțin in anumite cazuri, neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedura efectuate chiar si înainte de 25 iunie 2018” privind intervenția prescripției urmăririi penale, astfel că, „instanțele naționale nu pot, că în cazul infracțiunilor de fraudă gravă ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, să aplice standardul de protecție referitor la principiul aplicării legii penale mai favorabile (lex mitior) pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție prin acte de procedura intervenite înainte de 25 iunie 2018, dată publicării Deciziei nr.297/2018 a Curții Constituționale”.
Respectarea dreptului la un proces echitabil este obligatorie
Potrivit luju.ro, hotărârea celor doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție este devastatoare, atât pentru autorii sesizării CJUE, respectiv Curtea de Apel Brașov, cât și pentru magistrații care au insistat să aplice o hotărâre a CJUE pronunțată pe baza unor „informații și explicații neconforme”, adică în necunoștință de cauză, prin inducerea în eroare a reprezentanților Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Concluziile ICCJ au fost următoarele:
„Înalta Curte consideră, astfel, că cel puțin sub trei aspecte informațiile și explicațiile instanței de trimitere sunt incomplete sau neconforme:
- explicațiile vizând efectele pe care le produce o decizie de neconstituționalitate în dreptul intern (pct.105-106, 113 din cererea de hotărâre preliminară);
- oferirea unei interpretări proprii, izolate și contrare jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia 67/2022) și a Curții Constituționale prin care neagă natură și regimul juridic al situației analizate, că fiind o succesiune de legi penale în timp, cu incidența inerentă a legii penale mai favorabile (pct.95-96, 105, 121 din cererea de hotărâre preliminară);
- omisiunea de a furniza toate elementele ce configurează natură și regimul normelor care reglementează legalitatea incriminării și pedepselor în dreptul nostru”.
Curtea de Apel Brașov se opune prescripției dosarelor
Mai mult, consacrându-se drept instanță care refuză să țină cont de Decizia Curții Constituționale a României 297/2018 privind prescripția și de Decizia 67/2022 pe prescripție pronunțată de Completul ICCJ de dezlegare a unor chestiuni de drept, Curtea de Apel Brașov s-a transformat în tot acest răstimp într-un exemplu negativ și de neurmat în privința respectării normelor referitoare la prescripție.
Luju.ro scrie că 8 din 10 judecători ai Secției penale a Curții de Apel Brașov dispun soluții de condamnare în cauzele în care actele de urmărire penală au fost efectuate anterior sau ulterior intervalului iunie 2018-mai 2022, considerând că în acest interval a fost întreruptă prescripția. Soluțiile de condamnare devin astfel previzibile, încălcând practic dreptul la un proces echitabil și dreptul la o instanță independentă și imparțială, atât timp cât soluțiile sunt previzibile.
Având în vedere că judecătorii Curții de Apel Brașov se opun unificării practicii în sensul aplicării Deciziilor Curții Constituționale și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția, aplicând în schimb decizia CJUE în materie de prescripție și pronunțând soluții de condamnare acolo unde se impun de fapt alte soluții, completul format din judecătorii Mihail Udroiu și Hermina Iancu a decis strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Brașov cu o motivare de senzație.
Judecătorii Mihail Urdoiu și Hermina Iancu înlătura orice suspiciune privind imparțialitatea magistraților
Mai exact, judecătorii Mihail Urdoiu și Hermina Iancu, „pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și a cerințelor art. 71 din Codul de procedura penală, Înalta Curte va admite cererea formulată de petenta IAE privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. ………….al Curții de Apel Brașov – Secția penală și dispune strămutarea cauzei la Curtea de Apel Albă Iulia, Secția penală”.
Judecătoarea Elena Barbu, cel de-al treilea membru al completului ICCJ, a făcut opinie separată.