Reclame deepfake cu imagini și voci modificate prin inteligență artificială ale politicienilor, jurnaliștilor sau oamenilor de afaceri celebri pentru a promova investiții false în acțiuni sau alte scheme de îmbogățire rapidă circulă pe internet. Totul pare extrem de real şi mulţi oameni cad imediat în capcana infractorilor cibernetici, crezând că imaginile pe care le urmăresc sunt adevărate.
Conturile a mii de români au fost „atacate” de escroci moldoveni cu reclame deepfake
Mii de români s-au trezit cu conturile goale după ce au fost trași pe sfoară cu reclame deepfake care circulă pe internet, iar acest fenomen de escrocherie este în continuă expansiune. Aceste reclame folosesc imagini și voci modificate prin inteligență artificială ale politicienilor, jurnaliștilor sau oamenilor de afaceri celebri pentru a promova investiții false în acțiuni sau alte scheme de îmbogățire rapidă.
În spatele acestor escrocherii se ascund rețele infracționale complexe, sprijinite de lăcomia marilor corporații tehnologice și de lipsa de protecție oferită de statul român cetățenilor săi. Deși autoritățile române recunosc valul de plângeri, atât Poliția, cât și Parchetul din România nu au date precise despre amploarea fenomenului și nu au putut furniza exemple de cazuri rezolvate. Un moldovean a dezvăluit jurnaliștilor de la Recorder modul în care oamenii sunt lăsați fără bani prin intermediul reclamelor deepfake, scrie site-ul disinfo.md.
Neputința instituțiilor este cu atât mai evidentă în contextul în care escrocii folosesc inclusiv imaginea politicienilor aflați la putere, precum premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja. Acesta din urmă a anunțat la începutul anului că va depune plângere penală împotriva celor care i-au utilizat imaginea pentru reclame false, dar acum, după șapte luni, nu are niciun avans în anchetă.
Autoritățile privesc pasive
Recorder a investigat acest fenomen și a descoperit cum funcționează rețeaua de escroci, ce strategii utilizează și cum reușesc să se ascundă, beneficiind de pasivitatea autorităților și a gigantilor tehnologici.
Victimele sunt atrase prin link-uri și formulare, așteptând să fie contactate pentru a deveni investitori în companii mari precum Hidroelectrica, Petrom sau Transgaz. De la un birou din Chișinău, Moldova, cu pereți din sticlă și zeci de angajați, se coordonează escrocheriile. Se vorbește simultan în română, rusă și engleză. Acest call-center nu ajută la investiții, ci se ocupă cu înșelarea a mii de oameni.
Victor, un tânăr din Republica Moldova care a lucrat într-un astfel de call-center, a oferit detalii despre acest sistem infracțional bine organizat, inclusiv teste cu detectorul de minciuni pentru angajați, pentru a preveni infiltrarea polițiștilor sau adunarea de dovezi.
„Fiecare victorie este sărbătorită cu sunet de clopot și aplauze. Toți cei care lucrează acolo știu exact ce fac,” povestește Victor, care a raportat activitatea autorităților moldovenești și acum se teme pentru viața sa.
O victimă din Tulcea își amintește cum accentul moldovenesc al interlocutorilor nu i-a ridicat semne de întrebare. I s-au solicitat informații personale și instalarea unei aplicații, iar pentru a câștiga încrederea, i s-a trimis o copie a buletinului unui alt păcălit.
Accentul moldovenesc nu le-a dat de bănuit victimelor
Recorder a vorbit cu trei victime și a constatat că toate au fost abordate într-un mod similar: accent moldovenesc, solicitarea de a instala aplicații și furnizarea de informații personale. Jurnaliștii au creat un profil fals și au fost contactați de un număr înregistrat în România, de către o persoană cu accent moldovenesc, care le-a oferit oportunitatea de a investi în acțiuni energetice românești, cerând o sumă minimă de 1.200 de lei românești.
Reclamele deepfake sunt difuzate pe platforme importante precum Google, YouTube și Facebook și sunt principala metodă prin care victimele sunt atrase. Unele grupări infracționale s-au mutat din Ucraina în Moldova, iar vorbitorii de limba română au devenit ținte importante. Victor, sursa Recorder, a declarat că echipa sa se concentra pe victime din România, iar rețeaua mituiesc autoritățile din Republica Moldova pentru a se asigura de protecția lor.
La sfârșitul lunii mai, Centrul Național Anticorupție din Moldova a reținut un cetățean ucrainean pentru tentative de fraudă și a descoperit că un inspector de poliție din Chișinău a acceptat o mită de 20.000 de dolari pentru a proteja activitatea ilegală a call-centerului. Acest polițist a fost promovat ulterior, fiind apreciat pentru „serviciile” sale.
În prezent, autoritățile moldovenești nu au emis o reacție oficială la investigația Recorder. Vom solicita un răspuns și vom publica un nou articol atunci când vom avea informații suplimentare.