Experți în domeniul energiei au declarat că prin intrarea în insolvență, Hidroelectrica și-ar pierde licența de furnizare și tranzacționare a energiei electrice, conform condițiilor de licență, iar acest lucru ar avea ca efect o dezechilibrare puternică a sistemului (furnizarea ar fi puternic deficitară față de consum), care s-ar rezolva  prin întreruperea alimentării în foarte multe zone.
Ceva mai târziu, într-o conferința de presă, Remus Vulpescu președintele CA al Hidroelectrica a spus că pe baza noii legi a insolvenței compania nu își mai pierde licențele de producție și tranzacționare a energiei electrice. "Cantitatea de energie livrată în sistem de Hidrorlectrica nu e afectată d einsolvență", a spus Vulpescu.
Pe de altă parte, acceptarea insolvenței ar fi un coșmar pentru bancherii care au creditat Hidroelectrica, sursele spunând că “anumiți bancheri sunt acum cu pistolul la tâmplă”, întrucât aceștia trebuie să provizioneze creditele acordate. În plus, insolvența Hidroelectrica ar afecta întreg sistemul energetic, întrucât dacă o companie de calibrul și soliditatea Hidroelectrica va genera provizioane băncilor, atunci restul companiilor vor avea mult de suferit din punct de vedere al finanțării, bancherii fiind temători în viitor ca nu cumva cazul Hidroelectrica să fie un precedent.

Potrivit oficialilor companiei, Hidroelectrica are în total credite de circa 2 miliarde lei (450 milioane euro), din care se estimează că peste 200 milioane euro sunt către băncile comerciale din România.

“Toată lumea e în stare de șoc. Nimeni nu știe ce se întâmplă”, a declarat un expert din domeniu. Un alt expert a spus că “aceștia sunt zorii unei noi ere, cea a managementului privat, care va fi dominat de economiști, juriști și contabili”.

Totodată, se pare că pe pagina de internet a Hidroelectrica se pot depune, până pe 28 iunie, candidaturi pentru locuri în conducerea companiei – acel management privat pe care îl tot cere FMI.
Cine este dirijorul?
Zvonurile merg până acolo încât spun că insolvența Hidroelectrica a fost cerută în total secret printr-o înțelegere între premierul Ponta și Vulpescu, susținuți de reprezentanții FMI și cei ai Franklin Templeton (administratorul Fondului Proprietatea, Fond care este acționar important al Hidroelectrica, cu 20%), ultimii fiind în fapt mandatați de către fondul american de investiții Elliott. Cei de la Elliott au cerut în repetate rânduri ruperea Fondului Proprietatea prin vânzarea acestuia pe bucăți, iar acum sunt suspectați că ar orchestra chiar și o dezmembrare a Hidroelectrica.

Insolvența, despre care se vorbește pe surse că ar fi aranjată până la toate nivelurile, inclusiv cel judecătoresc, s-ar putea solda cu o vânzare de active pentru aducerea companiei la o solvabilitate adecvată, unde se pare că s-a găsit o chichiță cum că Hidroelectrica “suferă” prin lichiditatea pe termen scurt. Și asta la scurt timp după ce agenția de evaluare financiară Moody’s a înaintat un raport prin care spunea că Hidroelectrica e într-o stare financiară foarte bună.
Motivele insolvenței cerute de Consiliul de Administrație al Hidroelectrica sunt, potrivit lui Vulpescu, imposibilitatea companiei de a-și plăti câțiva creditori importanți. Vulpescu spune că aici ar fi vorba de Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea, ambii cu restanțe de peste 90 de zile privind încasarea dividendelor aferente anului 2010, precum și de Apele Române, pentru care nu au fost plătite redevențele de folosire a apei. "Hidroelectrica nu are lichidități nici măcar să își plătească apa folosită pentru producerea energiei", a spus Vulpescu. Totuși, Vulpescu a precizat că Hidroelectrica nu are nici o restanță la plata creditelor contractate de la bănci.
Până la urmă, cumva în spatele insovenței vedem ca și creditor pe Fondul Proprietatea, Fond în care au un cuvânt greu de spus americanii de la Elliott.
Ieri, analistul economic Ilie Șerbănescu atrăgea atenția că prin această procedură de insolvență se urmărește de fapt vânzarea companiei către altele străine, după ce a fost jefuită de români și de străini.