Dintre acestea, 141 de companii care au intrat în insolvență aveau active de peste 1 milion de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 58% față de 2023. În același timp, numărul cererilor de concordat preventiv, o procedură care permite companiilor să evite insolvența prin restructurare, a crescut cu 118%, ajungând la 197 față de 90 în anul precedent.
Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a ajuns la 7.274
Aceste tendințe se aliniază unei creșteri globale a insolvențelor, care a fost estimată la +11% în 2024, după un salt de +7% în 2023. Criza economică mondială, asociată cu creșterea costurilor de energie și salarii, a avut un impact semnificativ asupra economiilor mari, cum ar fi Germania, care a înregistrat în ultimele trei luni ale anului 2024 cel mai mare număr de insolvențe din 2009 încoace.
De asemenea, economia românească a fost afectată de provocările legate de stabilitatea prețurilor și de susținerea creșterii economice, în contextul unor condiții financiare mai restrictive și a unei cereri externe mai slabe.
„CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, anunţă că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în 2024 a crescut cu peste 9% faţă de anul anterior şi a atins pragul de 7.274.
Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. În ceea ce priveşte numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv, acestea au avut o creştere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197”, a informat CITR.
În ciuda faptului că insolvențele în multe țări europene nu au atins încă nivelurile din timpul crizei financiare globale din 2008, unele economii, precum Marea Britanie, Franța și Germania, au depășit deja pragurile pre-pandemie.
Aceste evoluții reflectă presiuni economice tot mai mari și tranziția către noi modele de afaceri. În România, această schimbare a fost amplificată de măsurile de sprijin acordate companiilor în timpul pandemiei și crizei energetice, care au permis menținerea artificială a activității unor firme care acum se confruntă cu dificultăți financiare majore.
Multe dintre companiile aflate în dificultate ajung să aplice soluții de redresare prea târziu
CITR subliniază că, în acest context, multe dintre companiile aflate în dificultate ajung să aplice soluții de redresare prea târziu, ceea ce reduce șansele de succes ale acestora. CEO-ul CITR, Paul-Dieter Cîrlănaru, recomandă ca firmele să apeleze la soluții specializate încă din stadiile incipiente ale crizei financiare, pentru a-și crește șansele de redresare.
Adaptabilitatea și planificarea strategică sunt esențiale pentru succesul companiilor pe termen lung.
„Deşi încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvenţele în multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Germania, au depăşit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute şi tranziţia către noi modele de afaceri.
Această tendinţă este resimţită în majoritatea regiunilor şi sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată şi de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei şi crizei energetice. Insolvenţele şi cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că şi mediul de afaceri trece printr-o transformare.
Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvenţe, pentru că multe companii au fost menţinute artificial în viaţă prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluţii de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ şansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluţii specializate înainte ca dificultăţile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea şi planificarea strategică vor face diferenţa în perioada următoare.” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În ceea ce privește sectoarele economice afectate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe în 2024, cu 1.902 cazuri, urmat de sectorul construcțiilor cu 1.499 insolvențe și industria prelucrătoare, cu 852 insolvențe. De asemenea, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în București, urmat de județele Bihor, Cluj și Timiș, care au cumulat aproximativ 40% din totalul insolvențelor din țară.
În schimb, județele Brașov, Botoșani și Bacău au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, indicând o deteriorare a condițiilor economice la nivel regional, dar și la nivelul sectorului de construcții și al industriei.
Cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv rămâne o soluție cu rată mică de succes
Cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv, deși în creștere, rămâne o soluție cu rată mică de succes. În 2024, din cele 197 de cereri, mai puțin de jumătate au fost omologate. Potrivit lui Cîrlănaru, deși creșterea cererilor este un semn pozitiv, acest lucru reflectă faptul că multe companii apelează la acest mecanism prea târziu, când dificultățile financiare sunt deja prea avansate pentru a mai putea fi rezolvate eficient.
„În timp ce creşterea cererilor de concordat preventiv este un lucru pozitiv, numărul celor omologate rămâne modest în raport cu situaţiile economice care ar putea beneficia de acest mecanism. Aceasta reflectă o problemă profundă: soluţiile de redresare sunt accesate prea târziu, când dificultatea este prea avansată ca să mai poată fi tratată cu restructurare, iar următoarea încercare pentru salvare este insolvenţa.
Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultăţii, o soluţie eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menţinându-şi activitatea şi locurile de muncă. În acelaşi timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvenţelor”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.
Sectorul de restructurare devine o piață tot mai atractivă pentru investitori
Pentru companii, perioada actuală impune investiții în soluții de optimizare a costurilor, digitalizare și gestionarea riscurilor financiare. De asemenea, sectorul de restructurare devine o piață tot mai atractivă pentru investitori, oferind oportunități de achiziții strategice și redresare a afacerilor.
„Realitatea este că fiecare companie poate trece prin momente critice. Diferenţa o face modul în care acţionează. Cei care iau măsuri proactive îşi cresc şansele de redresare şi în acelaşi timp îşi recâştigă încrederea partenerilor, a echipei şi a celor care contează cel mai mult pentru succesul lor. Este timpul să privim restructurarea ca pe o oportunitate de recalibrare, nu ca pe un eşec”, a conchis Paul Dieter Cîrlănaru.
În acest context economic instabil, inflația, deși în scădere, rămâne o problemă semnificativă, fiind alimentată de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, precum și de majorările salariale care pun presiune pe costurile de producție. Dezechilibrele economice pot accelera problemele financiare ale companiilor, iar Cîrlănaru subliniază importanța adoptării unei perspective proactive asupra restructurării, tratând-o ca pe o oportunitate de recalibrare a afacerii, nu ca pe un eșec.
