Bucureştiul rămâne singura regiune în care insolvenţele au crescut, consemnând un plus de 24%.
În 2013 au fost iniţiate 18.735 de proceduri de insolvenţă.
Contracţia înregistrată la sfârşitul lunii septembrie este în linie cu estimările anunţate de Coface la sfârşitul primului semestru, care indicau o reducere cu 15% a insolvenţelor pentru întreg anul 2014.
'Coface a calculat 'factura' generată de firmele care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2014, care arată creanţe ale furnizorilor comerciali de 4,7 miliarde lei, datorii faţă de bănci de 3,7 miliarde lei, către acţionari de două miliarde de lei şi datorii faţă de ANAF de un miliard de lei', menţionează documentul citat.
Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, sectorul construcţiilor, fabricarea produselor textile, HORECA, industria extractivă şi transporturile au rămas în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active. Chiar dacă sectoarele 'Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze' (prima poziţie) şi 'Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor; salubritate şi activităţi similare' (poziţia a 6-a) se regăsesc în top, poziţia acestora este datorată unui efect de bază pozitiv, pe fondul înregistrării unui număr foarte redus de companii active, arată analiza.
Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din primele nouă luni ale anului 2014 a suferit modificări importante, faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior, dar păstrează tendinţa observată în primul semestru.
Din cercetarea Coface rezultă că majoritatea datoriilor suplimentare ale companiilor au fost atrase pentru acoperirea pierderilor şi a investiţiilor în creanţe, în condiţiile în care valoarea contabilă a activelor fixe a rămas aceeaşi.
Creşterea constantă a duratei medii de încasare indică o politică neadecvată de risc comercial, durata medie de încasare a creanţelor crescând cu 81 de zile în intervalul analizat. Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată a furnizorilor crescând în aceeaşi perioadă cu 122 de zile. În cazul disciplinei de plată se observă îmbunătăţiri continue în perioada analizată, cifrele indicând atât o contracţie valorică, cât şi numerică a instrumentelor refuzate la plată, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, numărul insolvenţelor deschise în rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste un milion de euro a scăzut cu 21% în perioada analizată, indicând un posibil recul al impactului de contagiune în rândul companiilor peste medie, arată analiza.
'Scăderea din primele nouă luni ale anului curent este înregistrată, în general, pe fondul unui volum imens de insolvenţe deschise în ultimii cinci ani, şi, în special din cauza ritmului mai accelerat de insolvenţe nou deschise în trimestrul al IV-lea al anului 2013. Astfel, această dinamică este explicată mai degrabă pe fondul unui efect de bază şi al comparaţiei cu un volum record al insolvenţelor nou deschise în aceeaşi perioadă a anului anterior. Valoarea instrumentelor refuzate la plată în primele nouă luni ale anului curent înregistrează, de asemenea, o contracţie cu 22%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, dinamică datorată în mod special de scăderea volumului instrumentelor folosite pe fondul diminuării încrederii între partenerii de afaceri. Efectul de regenerare al sistemului economic privat rămâne greoi, în condiţiile în care România încă suferă semnificativ la capitolul antreprenoriat şi înregistrarea de companii noi, profitabile. Astfel, chiar dacă numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea în primele nouă luni ale anului curent este în scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul companiilor nou înregistrate în aceeaşi perioadă analizată prezintă o contracţie şi mai mare, respectiv de 22%', arată Constantin Coman, Country Manager, Coface România.
SURSA: Agerpres
