Inspectorii ANAF intervin automat asupra dobânzilor din împrumuturile acordate între firme din același grup
O practică recurentă în rândul inspectorilor fiscali stârnește controverse serioase în mediul financiar. Este vorba despre folosirea ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României (BNR) ca etalon pentru evaluarea tranzacțiilor între companii afiliate.
Deși aparent facilă, această abordare ridică multiple probleme, atât de ordin juridic, cât și economic, cu potențial de a genera pierderi pentru contribuabili și incertitudine pentru autoritățile fiscale.
Specialiștii atrag atenția că nu există nicio bază legală clară care să stabilească echivalența dintre rata BNR și dobânzile de piață practicate în cadrul tranzacțiilor financiare intra-grup.
Cu toate acestea, în lipsa unei reglementări explicite, inspectorii fiscali invocă o ordonanță din 2011 – OG 13/2011 – care are, în realitate, o cu totul altă finalitate: stabilirea dobânzilor legale în cazul obligațiilor monetare fără o rată convenită de către părți.
„Deși nu există nicio prevedere legală expresă care să considere rata dobânzii de referință a BNR drept echivalentă cu dobânda la valoarea de piață, interpretarea eronată persistă, fiind alimentată de o coroborare defectuoasă a legislației în practica organelor fiscale”, a declarat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual director executiv al CCF.
Impactul asupra conformării voluntare
Practicile actuale, susțin experții, creează impresia falsă că firmele nu mai trebuie să depună eforturi pentru a documenta corespunzător condițiile de piață în cadrul tranzacțiilor cu entități din același grup.
Astfel, se periclitează respectarea principiilor de prețuri de transfer, care impun comparații riguroase și analize detaliate privind condițiile contractuale, profilul de risc și contextul economic al fiecărei tranzacții.
”Suntem și așa într-o perioadă dificilă, plină de incertitudini pentru contribuabili. Este și în interesul ANAF să elimine tentația inspectorilor de a utiliza rata de referință a BNR ca preț de piață. Rata dobânzii de referință a BNR nu reflectă condițiile de piață specifice și relevante ale tranzacției intra-grup ce face obiectul analizei. Valoarea de piață a ratei dobânzii se stabilește în baza unor analize de comparabilitate distincte, care iau în calcul riscul de credit al debitorului, moneda, maturitatea, existența garanțiilor, prioritatea la plată, scopul respectivului împrumut etc.”, arată Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali.
Soluția oferită de CCF
Pentru a evita escaladarea acestei confuzii și eventualele litigii în instanță, CCF a transmis o solicitare oficială Ministerului Finanțelor. În documentul respectiv, consultanții fiscali propun introducerea unor precizări clare în legislația națională, care să delimiteze explicit scopul și utilizarea ratei BNR în raport cu tranzacțiile intra-grup.
În plus, se recomandă comunicarea acestor clarificări prin canalele oficiale ale ANAF și CCF, astfel încât contribuabilii să beneficieze de o informare corectă și completă.
Adresa trimisă de către CCF la Ministerul Finanțelor poate fi consultată mai jos.
Adresa CCF nr. 10622 - ANAF - MF rata dobânzii de referință BNR
Camera Consultanilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu. Este constituită din consultanţi fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
