Interesul pentru acţiunile listate la bursă s-a redus semnificativ în ultima săptămånă, valoarea zilnică a tranzacţiilor reprezentånd aproximativ o treime din rulajul mediu zilnic înregistrat de la începutul anului. Dacă avem ca reper valoarea medie zilnică din anul trecut, rulajul actual este de aproximativ cinci ori mai redus. Principala cauză pentru aceste valori de tranzacţionare foarte mici o reprezintă prăbuşirea cursurilor pentru acţiuni din ultimul an şi m
Interesul pentru acţiunile listate la bursă s-a redus semnificativ în ultima săptămånă, valoarea zilnică a tranzacţiilor reprezentånd aproximativ o treime din rulajul mediu zilnic înregistrat de la începutul anului.
Dacă avem ca reper valoarea medie zilnică din anul trecut, rulajul actual este de aproximativ cinci ori mai redus. Principala cauză pentru aceste valori de tranzacţionare foarte mici o reprezintă prăbuşirea cursurilor pentru acţiuni din ultimul an şi mai puţin reducerea volumelor schimbate. Deşi trendul descendent al bursei durează de aproximativ un an şi jumătate, am observat cum nici rezultatele financiare raportate de emitenţi pentru primele nouă luni nu au justificat scăderi atåt de dure. De mulţi ani, cea mai mare parte a companiilor listate obţin rezultate financiare în creştere, iar începutul trendului descendent al bursei pare să fi venit prea devreme, ca să nu mai vorbim de amploarea acestuia. Observăm acest aspect şi din reacţia pieţei de la Bucureşti, în special în ultimele trei săptămåni, perioadă în care indicii autohtoni au pierdut mult mai puţin decåt indicii pieţelor regionale sau consacrate de acţiuni. Evoluţii haotice determinate de lipsa de lichiditate, înregistrate în special în deschiderea şedinţei (gapurile de deschidere) dictate de influenţe externe, menţin activ doar interesul speculatorilor de nivel cel mult mediu. Investitorii de portofoliu aşteaptă, în aceste condiţii, stabilizarea pieţelor externe, avånd în vedere influenţa pe care acestea o exercită.
Cu siguranţă, şi activitatea economică a companiilor listate va fi afectată în următoarele trimestre de criza externă, dar este dificil de anticipat cåt de mult vor avea de suferit. Estimăm că piaţa de acţiuni va începe să crească în momentul în care ştirile negative din partea companiilor autohtone se vor afla la nivelul maxim, cel mai probabil pe parcursul anului următor. După patru şedinţe de scădere, indicii de la Bucureşti au reuşit să închidă şedinţa de vineri cu o creştere de aproximativ două procente. La nivelul săptămånii, scăderile au fost de 7,7% pentru indicele BET şi de 6,4% pentru indicele societăţilor de investiţii financiare. În aceeaşi perioadă, indicii regionali calculaţi în euro au pierdut 10%, dacă ne referim la CECE calculat la Viena, şi 12%, în cazul Cetop20 de la Budapesta.
Dintre componentele indicelui BET, cele mai afectate acţiuni au fost cele ale Impact, cu o scădere de 44,7%, dar evoluţia vine după o creştere de aproximativ 300% în precedentele şapte şedinţe. Cu scăderi de peste 15% au încheiat săptămåna şi companii precum SSIF Broker (-14,6%), Rompetrol Rafinare (-15,5%) şi Biofarm (-16%).
În plan extern, pieţele americane au fost printre cele mai afectate, la finalul şedinţei de joi indicii fiind la jumătatea valorilor din vara anului 2007. S-a remarcat indicele S&P500, care a atins minimul din ultimii 11 ani. Am văzut un petrol care s-a tranzacţionat şi sub 50 de dolari barilul, adică la o treime din preţul din urmă cu cåteva luni, afectånd acţiunile companiilor energetice. În cele cinci şedinţe ale săptămånii, piaţa din Rusia a fost suspendată de trei ori din cauza scăderilor prea însemnate. Acţiuni precum Citigroup au pierdut în două şedinţe peste 50% din capitalizare, la cursul curent de joi, de sub 5 dolari pentru o acţiune, fiind în scădere în acest an cu 84%. General Motors se tranzacţionează la o zecime din preţul de la începutul lunii februarie. Observăm din exemplele anterioare cum instabilitatea pieţelor financiare se menţine şi în această perioadă.