Această hotărâre a CCR a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și a dispus reluarea procesului electoral, iar suspendarea sa este considerată de către avocată o ingerință nepermisă în atribuțiile exclusive ale Curții Constituționale.

Avocatul subliniază că CCR a acționat în baza articolului 146 litera f) din Constituție

Avocatul Eliza Ene-Corbeanu subliniază că CCR a acționat în baza articolului 146 litera f) din Constituție, iar deciziile acestei instituții sunt definitive și obligatorii, conform articolului 147 alineatul (4). Prin urmare, ideea că o instanță de contencios administrativ ar putea suspenda efectele unei asemenea hotărâri încalcă grav ierarhia normelor juridice și contravine principiilor constituționale.

Avocata atrage atenția că instanța ploieșteană și-a depășit competențele, invocând controlul de legalitate pentru a interveni asupra unui act cu natură constituțională. Acest demers este interpretat ca o substituire a autorității Curții Constituționale, sfidând principiul separației puterilor în stat.

„Ceea ce a făcut Curtea de Apel Ploiești astăzi este o interferență flagrantă în zona de competență exclusivă a Curții Constituționale. Suspendarea efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024 prin care s-au anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a dispus reluarea procesului electoral este nu doar problematică din punct de vedere juridic, ci și profund periculoasă pentru ordinea constituțională.

În primul rând, CCR a acționat în limitele competenței sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Hotărârea sa, conform art. 147 alin. (4), este definitivă și obligatorie. Să pretinzi că o instanță de contencios administrativ ar putea suspenda o asemenea hotărâre înseamnă să ignori cu bună știință ierarhia normelor și natura juridică a actelor Curții. Vorbim aici de o instanță care, sub pretextul controlului de legalitate, încalcă separația puterilor și se substituie unui for constituțional suprem”, a scris avocatul pe Facebook.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Avocatul cere intervenția ÎCCJ

Hotărârea CCR nr. 32/2024 conține două puncte: anularea procesului electoral (cu efect deja consumat) și reluarea acestuia (cu efect viitor). Suspendarea doar a celui de-al doilea punct blochează în mod indirect întregul mecanism democratic și generează o stare de incertitudine în rândul autorităților electorale.

Mai mult, nu a fost cerută suspendarea actelor normative care reglementează calendarul alegerilor, cum este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2025. Acest fapt a dus la o suspendare parțială, care creează un vid de reglementare și plasează Biroul Electoral Central (BEC) într-o poziție imposibilă, fără coordonatele clare ale cadrului legal complet.

Deși decizia de suspendare este executorie, recursul se judecă în termen de cinci zile la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, Eliza Ene-Corbeanu subliniază că efectul politic s-a produs deja: un climat de haos instituțional, confuzie publică și întărirea impresiei că hotărârile CCR ar putea fi cenzurate în instanțele ordinare.

Ea avertizează că, dacă ÎCCJ nu intervine rapid și clar pentru a clarifica acest conflict juridic, precedentul creat ar putea fi devastator pentru echilibrul constituțional. Situația de față este, în opinia sa, un exemplu tipic care arată de ce încrederea în justiție nu poate fi construită pe improvizații juridico-constituționale.

„E o acțiune care depășește competențele legale și sfidează Constituția. Mai grav este că hotărârea CCR nr. 32/2024 cuprinde două puncte : anularea procesului electoral (efect consumat și care nu mai poate fi suspendat ) și reluarea acestuia, cu efecte viitoare. A suspenda „reluarea” procesului electoral înseamnă, de fapt, a bloca întregul mecanism democratic, lăsând autoritățile electorale într-o stare de incertitudine totală.

Și totuși, nu s-a cerut suspendarea Hotărârilor de Guvern care stabilesc data și calendarul alegerilor (de ex.OUG1/2025). Practic, avem o suspendare parțială care generează un vid de reglementare și pune BEC-ul într-o poziție imposibilă. Da, suspendarea este executorie, dar recursul se judecă în 5 zile la Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă până atunci, efectul politic e deja instalat: haos instituțional, confuzie și alimentarea ideii că hotărârile CCR pot fi cenzurate în instanțele ordinare.

Dacă ÎCCJ nu tranșează rapid și ferm această situație, precedentul creat e devastator. E un caz-școală de ce încrederea în justiție nu poate fi construită pe improvizații constituționale. Activitatea Biroului Electoral Central este reglementată clar prin OUG nr. 1/2025, care prevede atribuțiile, componența, finanțarea și competențele sale în organizarea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, fără ca acest act normativ să fi fost suspendat. În consecință, BEC funcționează legal și își continuă activitatea, indiferent de suspendarea parțială a efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024”, a conchis avocatul.

Curtea de Apel Ploiești a emis o decizie cu impact semnificativ

Avocatul Adrian Toni Neacșu atrage atenția asupra faptului că legislația prevede în mod clar că, în situația suspendării unui act administrativ, niciun efect al acestuia nu mai poate fi produs pe viitor. În acest caz, Hotărârea CCR nr. 32/2024 cuprinde două puncte distincte: anularea alegerilor și organizarea unui nou proces electoral. În timp ce anularea alegerilor și-a produs deja efectele, partea care vizează reluarea procesului electoral poate fi suspendată, ceea ce duce la blocarea desfășurării alegerilor în stadiul actual.

„Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie. Legea prevede că într-o astfel de situaţie nici un efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor,

În ce priveşte anularea alegerilor nu ai ce suspendă pentru că efectele s-au produs şi incheiat, dar în ce priveşte reluarea în totalitate a procesului electoral da. Astfel fiind în acest moment se va pune în discuţie suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt şi se va invocă faptul că BEC nu mai poate derula acte care ţîn de desfăşurarea actualelor alegeri. Că să fie totul frumos până capăt, nu s-a cerut şi suspendarea efectelor legislaţiei privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotărârilor de Guvern prin care s-au stabilit dată alegerilor şi calendarul activităţilor”, remarcă avocatul Adrian Toni Neacșu.