Criza financiară și acordul cu FMI nu sunt argumente pentru magistrați, care au decis că salariile nu se pot reduce printr-o decizie unilaterală, care încalcă dreptul de proprietate.
Tribunalul Vâlcea este prima instanță din România care a decis că reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor încalcă Convenția Drepturilor Omului. Ca atare, angajații unei primării au câștigat procesul, urmând ca angajatorul să plătească diferențele salariale începând cu luna iulie, sume ce trebuie actualizate cu indicele inflației. Deși mai există o posibilitate de atac, recursul, decizia Tribunalului Vâlcea obligă ocupanții fotoliilor din Palatul Victoria să refacă toate calculele.
În urmă cu câteva luni, într-un document al Ministerului Finanțelor se arăta că, în urma diminuării cu 25% a fondului de salarii, Guvernul va reduce cheltuielile de personal cu 5,39 de miliarde de lei, pe o perioadă de șase luni. Ce sumă a economisit statul până în prezent? Ministerul Finanțelor nu ne-a putut da un răspuns. Însă un lucru este cert. Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, mai ales ca o a doua instanță, respectiv Tribunalul Călărași, a decis, la rândul său, că tăierea cu 25% a salariilor este ilegală. De această dată, cea care a câștigat procesul este Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Iar președintele FSLI, Simion Hăncescu, a afirmat că federația are pe rol procese similare în toată țara. Însă lucrurile nu se opresc aici. La câteva zile după această decizie, un judecător şi 11 grefieri de la Judecătoria Botoşani au dat în judecată Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoşani şi Ministerul Finanţelor Publice, cerând plata integrală a salariilor în perioada iulie-decembrie. Aceștia au cerut statului să le plătească diferenţele salariale între sumele cuvenite şi cele încasate efectiv în perioada 3 iulie – 31 decembrie 2010, actualizate cu indicele de inflaţie. În plus, solicită și daune morale de câte 100.000 de euro pentru fiecare reclamant.
Ce pierde statul
Mona Pivniceru, președintele Asociației Magistraților din România (AMR), a explicat pentru Capital principiile care au stat la baza deciziei judecătorești: „CEDO a stabilit faptul că salariul este un bun. Fiind un bun, dacă îl diminuezi, atunci, practic, îl expropriezi. În acest caz, statul trebuie să acorde o justă despăgubire. Dacă nu există bani, se acordă titluri de valoare sau altceva în schimb“. Judecătoarea spune că „Executivul nu poate să modifice cum vrea contractul de muncă al oamenilor. Aceștia au, practic, aceleași obligații, dar salarii mai mici“.
Avocatul Piperea este de părere că „aceasta este consecința faptului că s-a umblat la salarii și la pensii printr-o lege, evitându-se Parlamentul și alegându-se calea asumării răspunderii guvernamentale“. Piperea consideră că existau și alte metode pentru reducerea cheltuielilor bugetare. „Sigur, FMI a cerut reducerea cheltuielilor, dar Guvernul a ales această soluție. Așa nu se va face o economie, ci se vor pierde bani fiindcă sumele vor trebui actualizate și, probabil, se vor plăti și dobânzi, și penalizări“, spune acesta. Piperea crede că aceste procese vor fi câștigate, dar Guvernul, fiindcă nu are bani, va da o ordonanță pentru amânarea la plata a sumelor respective, la fel cum a procedat și în cazul salariilor restante ale magistraților și personalului auxiliar din justiție. În final, CEDO va obliga statul la despăgubiri, iar statul nu le va plăti.
Astfel nu se va face economie, ci se vor pierde bani, fiindcă sumele vor trebui actualizate și, probabil, se vor plăti și dobânzi, și penalizări.
Gheorghe Piperea, avocat