Autorităţile de supraveghere a achiziţiilor publice din România vor colabora pentru o mai bună şi mai corectă desfăşurare a procedurilor de licitaţie din România. Luni au fost semnate protocoale între cele trei instituţii abilitate.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice au încheiat, luni, protocoale de colaborare cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei scopul fiind crearea unui sistem prin care cei de la CNSC să descopere mai uşor eventualele înţelegeri între firmele care participă la anumite licitaţii.
„De fapt, noi colaborăm de mai mult timp, însă astăzi colaborarea noastră devine formală”, a declarat preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a arătat că, până în prezent, colaborarea dintre cele trei instituţii s-a materializat în investigaţia pe tema acordării contractelor de salubrizare în Bucureşti.
„Este până acum singurul dosar în care putem spune că am lucrat împreună. Vă asigur că vor urma şi altele”, a spus Chiriţoiu.
Va fi înfiinţată o bază de date comună
Şeful CC a declarat că în urma parteneriatelor încheiate cu ANRMAP şi CNSC, inspectorii Consiliului Concurenţei vor ajunge să descopere mai uşor eventualele înţelegeri neconcurenţiale între firme, dar şi cazurile în care la anumite licitaţii sunt încălcate principiile liberei concurenţe.
„Vom face o bază de date comună în care specialiştii noştri vor avea acces la toate documentele pe care le folosesc cei de la ANRMAP în anchetele lor. Vom putea să descoperim mai uşor cazuri precum cel de la Ministerul Apărării spre exemplu unde am constatat că, deşi la licitaţii participau trei firme diferite, ofertele erau depuse de aceeaşi persoană”, a arătat Chiriţoiu.
El a explicat că astfel de indicii pot ajuta la obţinerea unor probe în baza cărora, ulterior, să fie date amenzi usturătoare. „Noi dăm amenzi destul de rar, însă atunci când lovim, lovim cu forţă”, a spus Chiriţoiu, amintind că, în 2009, Consiliul Concurenţei a dat amenzi în trei sectoare de activitate. Acestea sunt cel al şcolilor de şoferi, farmaceutic şi cel al firmelor de pe piaţa pâinii.
Preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Bogdan Lehel a declarat că va pune la dispoziţia Consiliului Concurenţei toate documentele firmelor care „au făcut un sport naţional” din a contesta licitaţiile la care participă. „Şi aceste date le vor folosi celor de la Consiliul Concurenţei pentru a descoperi eventualele înţelegeri între firmele din diverse domenii”, a spus Bogdan Lehel.
Cele trei instituţii vor face propuneri pentru modificarea legislaţiei
Cei trei au mai anunţat că viitoarea colaborare între instituţiile pe care le conduc va avea drept rezultat şi formularea unor recomandări de adaptare şi modificare a legislaţiei pentru ca şi regulile aplicabile achiziţiilor publice din România să ajungă în acord cu „obiceiurile şi mentalităţile societăţii româneşti”.
În opinia Cristinei Trăilă ar urma să mai treacă alţi câţiva ani până când încrederea în corectitudinea procedurilor de achiziţie publică în România să ajungă la nivelul la care este în ţările din Europa de vest.
„Este un domeniu nou care are doar patru ani. În plus, în 2006, legislaţia românească nu a fost deloc adaptată mentalităţilor de la noi ci pur şi simplu tradusă din directivele europene. Trebuie aşadar să mai treacă nişte ani până să ajungem să avem în autorităţile contractante specialiştii în achiziţiile publice şi până când firmele să aibă încredere în corectitudinea alegerilor, astfel încât la rândul lor să joace corect”, a spus Cristina Trăilă.
Citeşte în ediţia Capital din această săptămână, o analiză completă a sistemului electronic de achiziţii publice.
