La acest moment, toate liniile de producţie de fiole sunt închise, pentru că nu au primit autorizaţii de la Agenţia Naţională a medicamentului.
Potrivit angajaților, cât timp institutul avea activitate pe piaţa internă a produselor biologice, firmele străine nu au putut să aplice preţuri mari la produsele similare. Mai mult, sistarea producţiei româneşti va duce la creşterea considerabilă a costurilor de achiziţie a vaccinurilor din import.
"România, datorită existenţei Institutului Cantacuzino, se numără printre cei şapte producători europeni de vaccin grupal. Importanţa acestui fapt s-a văzut în 2009, când a fost declarată starea de pandemie pentru gripa AH1N1 (porcină), România fiind una din ţările privilegiate care au avut vaccin pandemic, asigurând vaccin şi pentru alte ţări", se arată în memoriul semnat de liderii sindicatului TESA al Institutului Cantacuzino.
Totodată, angajații sunt nemulțumiți pentru că nu se discută cheltuielilor cu utilităţile, în situaţia în care acolo nu se mai produce nimic, cu regia institutului, care a ajuns la 62%. "Singura soluţie avută în vedere pentru reducerea cheltuielilor este scăderea salariilor, fără să existe un plan de evaluare şi redresare a activităţii", scrie în memoriul TESA-IC. Institutul Cantacuzino a fost singurul producător intern pentru vaccinuri şi seruri, însă în prezent, toate ariile de producţie pentru produse biologice administrabile la om sunt închise, nefiind autorizate de ANM.
Sindicatul TESA de la Cantacuzino mai spune că Institutul a pierdut două licitaţii pentru mediu Lowenstein (pentru TBC), în valoare de zeci de milioane de lei, pentru că directorul general nu semnează dosarele necesare în acest scop. Mai mult, directorul general întârzie sau nu semnează contracte de colaborare cu terţi, pierzându-se astfel potenţiali clienţi şi potenţiale venituri, susţin angajații.
Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat că este la curent cu problemele Institutului şi a promis că va analiza situaţia împreună cu angajaţii.