Printr-un contract de asociere in participatiune semnat in urma cu doua luni de conducerea SC Insula Mare a Brailei cu firma Reen Import Export SRL, fratii Enciu, cei care patroneaza aceasta firma si despre care se spune ca sunt apropiatii ministrului Muresan, au devenit jupanii Insulei. O mare parte din birourile fostei administratii sunt pe mana oamenilor lui Enciu. Acum, numai firma Reen incheie, in numele IMB, contracte de prestari servicii cu diferite societati pentru executia lucrarilor agricole mecanizate de recoltare a culturilor din productia anului 2000. Doar procesele-verbale de negociere a tarifelor de recoltare poarta si parafa SC Insula Mare a Brailei. Mai mult, o mare parte din salariatii IMB a trecut pe statele de plata ale firmei Reen. La aceasta asociere, societatea de stat a participat cu actualele mijloace fixe, iar firma lui Enciu cu un aport de capital. Profitul se va imparti in functie de aportul fiecaruia. Despre banii sau numarul utilajelor cu care Reen a intrat in aceasta asociere, tacere totala. Reprezentantii acestei firme la IMB nu vorbesc nimic despre contract fara acordul patronului.
Se pare ca ministrul Muresan a reusit ce si-a propus: sa aduca aceasta firma in Insula si sa ramana stapana aici. Pentru ca dupa cum ne-a informat directorul actual de mecanizare al IMB, Ion Ionescu, terenul Insulei va fi dat in concesiune firmei Reen, pana in septembrie, cel mai tarziu.
Primele relatii comerciale ale fratilor Enciu cu Insula Mare a Brailei au inceput in vara anului trecut, imediat ce in functia de director general al IMB a fost numit Gheorghe Balan. Trimis acolo de ministrul Muresan, Balan s-a instalat in post la data de 18 iunie 1999, data oarecum fatala pentru noul director, pentru ca asa cum ne-a declarat chiar el, nu stia ce il asteapta si in ce va intra.
Unii cu foloasele, altii cu ponoasele
Este adevarat ca, la ora aceea, societatea IMB era blocata din punct de vedere financiar, iar salariatii nu-si primisera salariile de opt luni. Se impunea schimbarea conducerii, insa se pare ca principalul motivul al ministrului Muresan nu era cel de a trimite acolo pe cineva in stare sa puna pe picioare IMB, ci avea nevoie de un om de incredere, prin care putea sa-si deruleze anumite interese. Dovada ca, la numai o luna de cand Gheorghe Balan ocupase postul de director general al IMB, a intrat pe fir una dintre firmele fratilor Enciu. La data de 19 iulie 1999, SC IMB SA incheie un contract de prestari servicii, cu nr. 6832, cu SC Basen Import-Export SRL Bucuresti. Prestatorul se obliga sa execute recoltarea culturilor de orz, grau si rapita din recolta anului 1999, cu un numar de 30 combine si 10 incarcatoare frontale. La numai cateva zile, pe 21 iulie 1999, cu aceeasi firma, Gheorghe Balan incheie un alt contract, cu nr. 6.030, pentru aceleasi prestari de servicii, insa se modifica clauzele contractuale initiale. Adica IMB se obliga sa asigure masa personalului firmei Basen, precum si carburantii necesari recoltarii. La 28 iulie 1999, conducerea IMB incheie alte contracte cu fratii Enciu, dar pe numele firmei Reen Import Export SRL Bucuresti. Primul este contractul cu nr. 7403, pentru vanzarea-cumpararea a circa 50.000 tone grau din productia anului 1999. Celalalt contract, inregistrat cu nr. 7404, are ca obiect vanzarea-cumpararea cantitatii de 1.500 tone rapita, tot din productia 1999.
Nimeni nu pune la indoiala legalitatea contractului de asociere in participatiune, insa faptul ca tocmai firma Reen, cea care conform unui raport recent al Curtii de Conturi Braila avea, la sfarsitul anului trecut, datorii catre IMB de 23,5 miliarde lei, devine acum unica asociata a celei mai mari societati agricole de stat, ridica multe semne de intrebare. Chiar si contractele comerciale incheiate anul trecut de IMB cu firmele patronate de fratii Enciu, SC Reen Import Export SRL si SC Basen Import Export SRL, au fost indelung contestate de fostul sef al Departamentului de Control al Guvernului, Ovidiu Grecea, si mai nou de Curtea de Conturi Braila.
Despre aceste contracte, cele doua organe de control ale statului au dat un verdict clar: au creat prejudicii de miliarde de lei Insulei Mari a Brailei. Aceste prejudicii nu exista in opinia fostului director al IMB, Gheorghe Balan, acum director general al Agentiei Domeniilor Statului. „S-a ajuns sa se confunde venitul cu prejudiciul. Anul trecut, pentru prima oara in activitatea unitatii s-a obtinut profit pe fiecare cultura in parte. Numai la grau, orz, rapita, profitul este de peste 32 miliarde de lei”, declara Gheorghe Balan. Pe langa rapoartele Curtii de Conturi Braila si Departamentului de Control al primului-ministru, este adevarat ca mai exista expertize ale Politiei judetului Braila si ale cenzorilor IMB, care confirma spusele directorului Balan si infirma constatarile celor doua organe de control.
Parchetul din Braila este pus sa faca lumina
Aceste contradictii intre rapoartele institutiilor de stat, care pe de-o parte sustin jaful de la IMB, si cele ale organelor locale, care, pe de alta parte, sustin legalitatea contractelor incheiate de Balan, demonstraza existenta unei lupte politice asupra unei „mine de aur” cum este Insula Mare a Brailei. De fapt, lupta se poarta intre puterea de pe plan local si cea de la Bucuresti. Iar in mijlocul acestei lupte a fost prins chiar directorul Balan, a carei activitate la IMB este in acelasi timp si contestata, si sustinuta de anumite organe de control. De ce tocmai el? Pentru ca este omul care i-a adus in Insula pe prietenii ministrului, chiar daca a facut-o in urma unor ordine venite de sus.
Ancheta asupra modului cum a fost gestionata si administrata Insula Mare a Brailei in perioada 1999-2000 nu a fost inca incheiata. Rapoartele Curtii de Conturi si ale Departamentului de control al Guvernului, plus toate acele expertize ale organelor locale, au luat calea Parchetului din Braila. Prim-procurorul de aici, Ivan Gheorghe, ne-a declarat ca in cel mult o luna se va da verdictul. Daca se adevereste ca firmele fratilor Enciu au prejudiciat IMB si mai au inca datorii la aceasta unitate, atunci firma Reen a intrat in asociere cu Insula Mare a Brailei tot pe banii societatii agricole de stat. Insa pana sa faca Parchetul lumina in acest caz, Fernando Enciu, care se recomanda in Braila consilier al ministrului agriculturii, a pus stapanire pe „comoara din insula”. Si nu ar fi pentru prima oara cand ministrul actual al agriculturii isi promoveaza cunostintele apropiate. Vezi exemplul lui Nicolaus Hotea, fost administrator la Societatea Nationala Tutunul Romanesc, adus din Germania pentru a i se da un salariu de 10.000 dolari pe luna.
Pana sa ajunga organele statului indreptatite sa-l intrebe „de sanatate” pe ministrul Muresan in cazul IMB, va fi gasit cu siguranta un tap ispasitor. Un posibil ocupant al acestui post va fi, dupa cum se pare in prezent, chiar directorul Gheorghe Balan.     

„Gata, de maine, cu mine ati terminat-o!”
Gheorghe Balan, fost director general la IMB, numit de ministrul Muresan, face dezvaluiri din culisele afacerilor din Insula
Capital: Rapoartele Departamentului de Control al Guvernului va acuza clar de prejudicierea societatii Insula Mare a Brailei, ca urmare a incheierii unor contracte, dupa cum sustin controlorii, dezavantajoase pentru IMB.
Gheorghe Balan: Ca sa nu fiu acuzat, ar fi trebuit sa respect regula de la IMB, adica sa ies in pierdere. Daca cineva are curiozitatea de a se uita in evidentele contabile, va vedea ca nu a fost prejudiciu, ci cel mai mare profit din Romania la nivel de unitate agricola. Cei care au bagat IMB in pierdere si banii in buzunar au acum tot interesul sa ma acuze pe mine.

Capital: Totusi, cele aratate de inspectorii lui Ovidiu Grecea au fost confirmate recent si de un raport al Curtii de Conturi Braila. Ce parere aveti?
Gheorghe Balan: Este un raport rau intentionat, facut la comanda politica. Am o caseta inregistrata, nu de mine, ci de altii, din care reiese clar cine a dat comanda. Pe mine nu ma intereseaza luptele politice, ci datele pur tehnice din perioada respectiva. Am realizat 43 miliarde lei profit, tocmai pentru ca eu nu am tinut cont de nimeni. De ce nu ia nimeni in seama expertizele Politiei din Braila si cele ale cenzorilor IMB care sustin legalitatea contractelor incheiate de mine si arata clar ca am adus profit societatii? Pentru ca ei au alte interese.r
r
Capital: Ce interese?r
Gheorghe Balan: Primul lucru pe care l-am cerut cand am devenit director a fost bugetul de venituri si cheltuieli. Nu exista nici un astfel de bilant. Mai mult, IMB a beneficiat de multe investitii. S-au bagat multi bani in cheiuri, iar la ora asta IMB nu are nici un metru de chei. Un alt exemplu este o constructie, cat o fabrica, din sudul insulei. Uimitor este ca nu o gestioneaza nimeni, este o cladire care se deterioreaza si din care se fura. Sunt acolo fundatii in care au fost bagate faianta si gresie venetiana. Deci nu trebuia sa ma interesez de aceste investitii. Acest domn de la Curtea de Conturi care m-a controlat a fost director in IMB; atunci ce cauta in corpul de control?r
r
Capital: Cum va explicati faptul ca, imediat ce ati ajuns director la IMB, au fost incheiate acele contracte cu firmele fratilor Enciu, dupa cum se vorbeste, prieteni ai ministrului Muresan?r
Gheorghe Balan: Nu i-am adus eu. Prezenta lor era clara. Vreau sa spun ca dvs. daca erati in locul meu, ati fi incheiat acele contracte. Unitatea era in faliment cand am ajuns acolo. Exista pericolul sa se piarda si productia agricola din acel an, din lipsa de bani si utilaje. Vine „salvatorul” (n. r. Enciu cu firma Basen) si spune: „Aduc eu 30 de combine performante”. Ce ati fi facut?r
r
Capital: Ati incheiat contractele cu firmele Reen si Basen la cererea expresa a ministrului agriculturii?r
Gheorghe Balan: Decisiv a fost faptul ca au avut totusi ceva de oferit. Am avut noroc, ca putea sa iasa prost. Dar pana sa ma instalez, mi-am si dat demisia.r
r
Capital: De ce, daca sustineti ca sunteti omul care a scos din faliment unitatea?r
Gheorghe Balan: Eu nu puteam sa lucrez in acele conditii. r
r
Capital: Ce fel de conditii?r
Gheorghe Balan: Ah….Eu sunt un om cu personalitate. Nu pot sa lucrez in conditiile in care vrea cineva sa vina, sa dea dispozitii si eu sa raspund. Si ca dovada, nu am avut nimic cu ei. Eu le-am spus: „Gata, de maine cu mine ati terminat-o!”. Dar mai este si cealalta parte, ca eram obligat sa-mi dau demisia in conditiile in care toata lumea contesta rezultatele. Cum nimeni nu a cerut un raport al cenzorilor, nimeni nu a cerut sa se intruneasca AGA si ni-r
meni nu a facut o verificare a registrelor contabile, era normal sa plec.r
r
Capital: Credeti ca sunteti calul de bataie pentru tot ce se intampla in IMB? Va mai sustine acum cineva?r
Gheorghe Balan: Da, dar nu cei care ar fi trebuit sa ma sustina. Tocmai din aceasta cauza sunt in aceasta situatie, de ma acuza numai pe mine. Am lucrat corect, nu i-am facut de ras. Ar trebui nu sa ma loveasca, ci sa ma sustina. r
r
Capital: Referitor la contractul de gaj pe 4.000 tone de rapita incheiat cuPetrom, el poarta data de 17 iunie 1999, iar dvs. ati ajuns in insula pe 18 iunie. Deci, practic, dvs. trebuia sa duceti la indeplinire acel contract. Cum s-a facut ca a fost incalcat?r
Gheorghe Balan: Despre acest gaj am aflat si eu abia acum. Cand am ajuns eu director la IMB, toata rapita era contractata deja. Cum poti sa imparti o productie de 11.000 tone pe angajamente de 50.000 tone de rapita? Plus ca erau si creditorii aceia vechi de ani de zile, care stateau si asteptau pe la porti, cu fitile, cu senatori. Atata timp cat imi venea motorina, nu m-am intrebat de ce vine. Am cerut o lista cu gajurile, chiar de la inceput, dar nu mi s-a dat. Convingerea mea este ca acel contract a fost facut cu multa vreme inainte, dar a fost inregistrat, practic, cu o zi inainte de venirea mea.tr
r
IMB, o vaca buna de mulsr
Insula Mare a Brailei (IMB) este cea mai mare societate agricola din Romania si, pana nu de mult, era a doua din Europa. Este considerata de multi ca fiind o adevarata mina de aur a agriculturii. r
Deci si interesele sunt pe masura. IMB a fost secata de catre fortele politice care au mirosit din timp valoarea ei. A fost furata de mai toti cei care au calcat prin zona si impartita intre cei cu dare de mana. Acum, pentru insula, seceta din acest an este poate cea mai mica problema. IMB detine la ora actuala 60.133 de ha teren, 29 de ferme vegetale, doua de vaci si una de oi. Insa au fost vremuri cand insula avea 62.991 de ha, si asta in 1992. De atunci pana azi aproape 3.000 ha de pamant au disparut din IMB in „buzunarul” unor improprietariti peste noapte. Multe s-au ascuns in spatele retrocedarilor sau a terenurilor „predate” comunelor de pe Insula. Dar cum sa faci astfel de transferuri din IMB, atata timp cat pamanturile acestei societati sunt domeniu public? r
Insa povestea este mai veche. In 1991, IAS Insula Mare a Brailei, in conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990, s-a transformat in SC Insula Mare a Brailei SA. In 1994, s-a constituit SC Braigal SA Braila, prin fuzionarea unor societati comerciale: SC Insula Mare a Brailei SA, SC Consuim SA Braila, SC Avicola SA Galati, SC Galco SA Galati si FNC Galati SA. r
Cativa ani mai tarziu, in 1999, SC Braigal SA se sparge, iar IMB devine societate de sine statatoare. Din aceasta divizare IMB iese cu un capital social de 289 miliarde lei, principalii actionarii fiind FPS si SIF Moldova. In urma divizarii, societatea s-a inregistrat ca agent economic cu personalitate juridica si are ca obiect principal de activitate cultura cerealelor si cresterea animalelor. La data de 30.06.1999 societatea avea toate conturile bancare blocate, iar datoriile se ridicau la aproximativ 300 miliarde lei. Toate activele erau gajate sau ipotecate la banci, inclusiv productia agricola.r
Din ‘90 pana in ‘96 s-au perindat la conducerea IMB doar doi directori. Din 1997, a inceput politizarea conducerii insulei, directorii fiind schimbati in functie de interesele puterii. Astfel, in doar trei ani, in scaunul de director general la IMB s-au asezat nu mai putin de sapte persoane.r