Insula Mare a Brailei a fost „conceputa” pe la jumatatea anilor ‘60, cand s-a demarat indiguirea a zeci de mii de hectare de teren care cuprindeau doar balti, stufaris si salcii. Vechea Balta a Brailei avea sa fie transformata intr-un teren agricol imens, de circa 58.000 hectare, sistemul comunicant „bagand in pamant” un ecosistem de o valoare ecologica impresionanta. La 15 mai 1967, se infiinta IAS „Insula Mare a Brailei”.
Mandria epocii Ceausescu avea sa intre, dupa 1990, si in atentia noii puteri, indiferent de culoarea ei politica. Insula Mare a fost dintotdeauna, pe langa cea mai importanta sursa de cereale a tarii, locul de unde se puteau incarca „ochi” portbagajele care deschideau usi importante la Bucuresti, pestele, mieii si porcii „made in IMB” reusind mereu sa schimbe radical decizii luate „la varf” vizavi de diferitele probleme din plan local.
O istorie
zbuciumata
In 1994, IMB devine – alaturi de Comsuin Braila, Combavipor Galati, Avicola Galati si Galco Galati – parte componenta a concernului Braigal.
Crearea acestui colos se dorea atunci a fi „cea mai adecvata forma de fiintare si desfasurare a activitatii in conditii concurentiale si de profit”. Rezultatele au fost insa exact opuse: pierderi din ce in ce mai mari de la un an la altul si un blocaj financiar aproape de neinchipuit. In paralel insa, interesul puterii politice pentru IMB nu a scazut deloc. Ba, din contra. Ion Susanu, director Braigal in perioada guvernarii Vacaroiu, chiar a candidat, in vara anului 1996, la postul de primar al Brailei din partea PDSR. Susanu a fost apoi implicat intr-o lunga serie de scandaluri, care s-au lasat cu cercetari penale si trimiterea acestuia in judecata in nenumarate cauze, acuzat fiind, printre altele, de decapitalizarea Braigal.
La inceputul anului 1997, Susanu a fost schimbat din functie, la conducerea concernului perindandu-se, pentru cateva luni fiecare, patru directori, trei sustinuti de PNTCD si unul de PNL, fara ca vreunul sa poata sau sa fie lasat sa aduca revirimentul gigantului agroindustrial. De asemenea, sucursala IMB a avut cinci directori in ultimii doi ani. Tot la inceputul anului 1997, s-a dorit a se produce si divizarea concernului, insa punerea in practica a acestei initiative – ceruta mai ales de IMB si sustinuta din interiorul FPS – s-a taraganat nepermis de mult, blocandu-se printr-un birou de la Guvern. In august 1997, Cabinetul Ciorbea decidea lichidarea Braigal, datoriile acestuia depasind cu mult valoarea capitalului social. Concernul insa
n-a avut niciodata un lichidator, decizia Guvernului neputand fi pusa in practica.
Specialistii din FPS considerau ca Braigal nici nu putea fi lichidat, cele 55.000 de hectare de teren arabil neputand fi lasate… balta. Astfel, acesta a fost scos din lichidare, in toamna anului trecut, pentru a se trece la divizarea sa, cele cinci sucursale urmand sa devina societati comerciale.
Anularea lichidarii nu s-a lasat fara scandal: Ministerul Muncii a pus, la un moment dat, problema recuperarii a circa 45 miliarde lei acordati drept compensatii salariatilor Braigal, conform Ordonantei de Urgenta nr. 9/1997, dar a abandonat, intre timp, subiectul.
AGA Braigal a hotarat divizarea abia dupa alte cateva luni – in ianuarie 1999 – tot din cauza miscarii greoaie a factorilor de decizie. Astfel, capitalul social al Braigal si datoriile concernului – de circa doua ori mai mari decat capitalul social – s-au impartit celor cinci societati comerciale, dupa o indelungata negociere, conducerile sucursalelor fiind nemultumite de repartizarea datoriilor catre fiecare viitoare societate comerciala.
Pana una-alta, IMB va avea un capital social de 289 miliarde lei si datorii de 248 miliarde lei.
O alta grea incercare pentru Insula Mare a fost numirea unui consiliu de administratie – fara de care societatea nu putea lua fiinta. Ministerul Agriculturii si FPS au stat mult pe ganduri pana sa numeasca o conducere. Pana la urma, s-a stabilit ca din cele trei locuri in CA, doua sa fie ocupate de un director din MAA si unul din FPS. Pentru cel de-al treilea loc – de presedinte al CA si director general al IMB – a fost desemnat un brailean: Andrei Busurca, directorul unei alte societati mari de profil din Braila – SC Ceres SA, tot o unitate aflata practic aproape de faliment (in anul 1997 aceasta a inregistrat pierderi de peste 7 miliarde lei).
La conducerea IMB au mai fost alti patru candidati, toti fosti directori din Braigal. Andrei Busurca e singurul din afara „sistemului”, din aceasta cauza – apreciaza surse din IMB – el urmand sa aiba mult de lucru cu sefii de ferma din Insula (care, in vara anului trecut, au cerut preluarea fermelor cu contracte in participatiune, declansand chiar si o greva generala din aceasta cauza).
Dintr-un provizorat
in altul
Infiintarea noii SC IMB SA s-a blocat insa din nou, deoarece unul dintre creditorii Braigal – Agaro Prodimpex SRL Braila – a facut opozitie in instanta la divizarea concernului, in incercarea de a forta Braigal sa-si achite datoriile de circa 200 milioane lei pe care le avea de platit catre aceasta.
De fapt, ultimii doi ani au fost caracterizati, in general, de un provizorat continuu si periculos, de nenumarate ori campaniile agricole IMB fiind demarate in ultima clipa sau chiar cu intarziere, mai ales din cauza imposibilitatii de finantare a acestora.
Dupa ce creditorii si-au pierdut si ei increderea, incheierea unui contract in participatiune intre Braigal si firme care puteau asigura fonduri a venit ca unica solutie de finantare a IMB. Un astfel de contract este cel semnat de Braigal cu Oltchim SA Ramnicu Valcea – in calitate de furnizor al ingrasamintelor – si firma privata Bursagrirom SA Braila – care asigura banii. De asemenea, dupa lungi tergiversari si tentative esuate, contractul a fost semnat, in noiembrie anul trecut, pentru o perioada de sapte ani. Acesta a fost insa contestat, atacat si chiar sabotat nu numai de o parte a conducerii Braigal, ci si de… Prefectura. Motivul: contractul a fost incheiat pe o perioada prea lunga si este dezavantajos pentru Braigal. Desi contractul prevedea o clauza prin care, dupa divizarea concernului, acesta se „transfera” catre SC IMB SA, se pune din nou problema rezilierii lui.
De fapt, IMB ar putea constitui un paradis pentru diferite firmulite „strategice” care, doar din intermedierea unor contracte, ar putea mulge din insula sute de milioane de lei.
Cele 55.000 de hectare
buclucase
In plus, una dintre problemele majore ale IMB o constituie cele circa 55.000 hectare de teren arabil pe care le are in administrare. Toata aceasta suprafata a fost inclusa, anii trecuti, in capitalul social al Braigal cand, de fapt, terenul este domeniul statului. Scoaterea acestuia din capitalul social se judeca pe la instantele superioare, nemultumitul fiind, de data aceasta, SIF Moldova, care detine 30% din actiunile Braigal.
Pe de alta parte, si Consiliul Judetean Braila solicita ca terenul aferent IMB sa fie trecut in administrarea sa, in acest sens existand acordul de principiu al Ministerului Finantelor si DAPL, Ministerul Agriculturii exprimandu-si rezerve serioase.
Tot acest provizorat poate lua sfarsit o data cu rezolvarea opozabilitatii din instanta facuta de
SRL-ul brailean, termenul la Curtea de Apel Galati fiind pe 26 martie.
Oricum, toata lumea e rezervata in declaratii. Noul director al IMB promite o restructurare serioasa: reducerea numarului de ferme – in prezent 62 – si a personalului. Acum, in IMB, lucreaza aproximativ 2000 de angajati.
„Actele pentru infiintarea celor cinci societati comerciale sunt depuse la Registrul comertului, unde urmeaza a fi inregistrate. Divizarea Braigal va insemna o noua sansa pentru actualele sucursale. Comsuin Braila si Avicola Galati au sanse reale de privatizare. IMB va avea, de asemenea, o alta perspectiva, dar privatizarea acesteia nu se va putea face decat dupa ce Guvernul va reglementa statutul terenurilor fostelor IAS. r
Din aprilie, vom putea sti exact cum stam”, spune Adrian Mavrochefalos, directorul FPS Braila. Inregistrarea noilor societati comerciale se va face, aproape sigur, la 1 aprilie. Toata lumea spera ca totusi nimeni nu va fi pacalit.tr
r
Braigal se va diviza in cinci societatir
r
Concernul Braigal a fost infiintat in 1994 si a acumulat, pana in prezent, datorii de 560 miliarde lei, la un capital de 360 miliarde lei.r
In luna ianuarie, AGA a decis divizarea in cinci societati comerciale infiintate pe structura fostelor sucursale ale concernului.r
Dupa divizare vor lua nastere:r
1. Insula Mare a Brailei: l capital social 289 mld. lei (din care 150 mld. lei valoarea terenului) l datorii 248 mld. lei l actionariat 69,6% FPS, 29,8% SIF, 0,6% persoane fizice.r
2. Comsuin Braila: l capital social 13 mld. lei l datorii 165 l actionariat 70% FPS, 30% SIF Moldovar
3. Avicola Galati: l capital social 28,6 mld. lei l datorii 98,9 mld. lei r
l actionariat 70% FPS, 30% SIF Moldova.r
4. Combavipor Galati: l capital social 3,9 mld. lei l datorii 8 mld. lei r
l actionariat 70% FPS, 30% SIF Moldova.r
5. Galco Galati: l capital social 23 mld. lei l datorii 43 mld. lei l actionariat 70% FPS, 30% SIF Moldova.r
r
Mircea Doaga