Primăriile se plâng că regulile de accesare a fondurilor UE se modifică după ce s-au depus proiectele şi că, în acest fel, pierd finanţarea, dar şi sumele cheltuite pentru consultanţă. La scurt timp după aderare, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu făcea, pentru Capital, o declaraţie care părea neverosimilă la acea dată. Acesta spunea că „politicienii au înţeles beneficiile utilizării fondurilor UE pentru comunităţi ca monedă în campania electorală&ldq
Primăriile se plâng că regulile de accesare a fondurilor UE se modifică după ce s-au depus proiectele şi că, în acest fel, pierd finanţarea, dar şi sumele cheltuite pentru consultanţă.
La scurt timp după aderare, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu făcea, pentru Capital, o declaraţie care părea neverosimilă la acea dată. Acesta spunea că „politicienii au înţeles beneficiile utilizării fondurilor UE pentru comunităţi ca monedă în campania electorală“. După trei ani de când suntem cetăţeni comunitari, afirmaţia membrului PD-L pare că se regăseşte în modul în care se face selecţia proiectelor de către instituţiile care gestionează fondurile UE. Astfel, mai mulţi primari şi reprezentanţi ai firmelor de consultanţă s-au plâns de faptul că algoritmul după care s-au împărţit fotoliile la Palatul Victoria s-a transmis şi în atribuirea finanţării nerambursabile.
Concret, este vorba de măsura 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor“, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, unul dintre cele mai solicitate apeluri: valoarea totală a proiectelor depuse a fost de 19,96 miliarde de lei, de 6,5 ori mai mare decât suma alocată pe sesiune. Solicitanţii s-au plâns că primele nereguli au apărut între al doilea şi ultimul apel de proiecte, când brusc au primit punctaj mai mare proiectele pentru construcţia de drumuri, în defavoarea celor de apă şi canalizare.
Regulile jocului, schimbate din mers
„Mulţi dintre beneficiarii care pregătiseră proiectele de apă şi canalizare şi care au cheltuit sume importante pentru consultanţă au trebuit să refacă proiectele respective, cu costuri suplimentare“, susţine Szabolcs Ilyes, country manager al companiei PNO Consultants. „Nu pot să înţeleg cum în mediul rural au devenit prioritare drumurile şi nu alimentarea cu apă şi canalizare. Este un cadou făcut companiilor care efectuează construcţii de drumuri“, este de părere Felix Lucuţar, managing partner în cadrul Agriculture Capital&Engineering.
Însă lucrurile nu s-au oprit aici. Punctajul a fos modificat şi la cel de-al treilea apel, după ce au fost depuse proiectele. Prefectul de Mureş, Marius Paşcan, a afirmat că mai mulţi primari din judeţ s-au plâns că proiectele depuse în cadrul acestei măsuri au fost depunctate ulterior de către o comisie ministerială. Astfel, proiecte eligibile au trecut sub linia celor ce au fost selectate pentru finanţare. Paşcan a arătat că nemulţumirea primarilor vine atât din faptul că s-au schimbat regulile jocului după depunerea proiectelor, cât şi pentru că au investit sume importante în realizarea acestor proiecte: studii de fezabilitate, avize, proiecte tehnice etc. Şi mai incisiv, fostul prefect, Ciprian Minodor Dobre, actual deputat PNL a decis să sesizeze Comisia Europeană în legătură cu acest caz, după ce a primit plângerile primarilor.
La Bucureşti însă lucrurile se văd altfel. „Nu au fost operate modificări în timpul sesiunii de depunere a proiectelor“, ne-a răspuns directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Mihai Vădan.
10% din bugetul local, pe consultanţă
Cele mai multe proiecte selectate, respectiv 88, vor fi implementate în Regiunea Nord-Vest, care include judeţele Cluj, Bihor, Sălaj, Bistriţa, Maramureş şi Satu Mare. Pe al doilea loc se situează Centrul Regional Nord-Est (judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui) cu 67 de proiecte. Centrul Regional 5 Vest, din care fac parte judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, s-a plasat pe a treia poziţie, cu 53 de proiecte selectate. O altă listă, cea a proiectelor nefinanţate, cuprinde 1.756 de astfel de proiecte, din care 1.099 reportate şi 272 neeligibile.
Cele mai multe cereri, 332, care nu au obţinut finanţare provin din Centrul Regional 3 (Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman). Urmează Regiunea Nord-Est (300 de proiecte) şi Regiunea Sud-Vest (261 de proiecte), cu judeţele Vâlcea, Olt, Dolj, Mehedinţi şi Gorj. Există însă judeţe, cum ar fi Ialomiţa, Gorj, Brăila şi Harghita, cărora nu le-a fost aprobat niciun proiect.
S-au căutat motive pentru a se depuncta proiectele din Mureş, astfel încât să se egalizeze repartizarea fondurilor europene.
Marius Paşcan, prefect de Mureş
14% din proiectele depuse au fost selectate pentru finanţare, aproximativ 54% fiind eligibile, dar neobţinând punctaj suficient